Reprezentanţii mai multor fonduri de investiţii au declarat pentru Income Magazine că insolvenţa celui mai mare producător de energie electrică al ţării, Hidroelectrica, nu influenţează neapărat mediul investiţional din România.

Cristian Nacu, partener Enterprise Investors, apreciază că declanşarea procedurii de insolvenţa la această companie de stat nu are efecte negative asupra deciziilor de a investi în România.

Şi Cornel Marian, managing director Oresa Ventures, spune la rândul lui că autorităţile au ştiut ce fac atunci când au cerut insolvenţa şi că au luat în calcul toate efectele posibile.

Reprezentanţii fondurilor de investiţii prezente pe piaţa locală nu văd la fel de „inofensivă” şi insolvenţa lanţului de magazine Mic.ro, deţinut de omul de afaceri Dinu Patriciu. Aceasta din cauză că mai mulţi furnizori şi mici producători nu şi-au mai recuperat banii, spune reprezentantul Enterprise Investors, care deţine reţeaua de magazine Profi.

Pe de altă parte, Marcello Bottoli, operating partner Advent International, apreciază că insolvenţe şi eşecuri în afaceri există peste tot, astfel că acestea nu reprezintă neapărat un criteriu pentru selecţia unei ţări ca destinaţie pentru investiţii.

Reprezentanţii acestor fonduri de investiţii au participat joi la conferinţa organizată la nivel regional de Asociaţia Fondurilor de Private Equity şi Venture Capital din Sud-Estul Europei (SEEPEA).

Moody’s a retrogradat cu două trepte Hidroelectrica şi a retras ratingurile

In contrast cu viziunea fondurilor de investitii, Moody’s a retrogradat joi ratingurile Hidroelectrica pentru datorii pe termen lung şi pentru default cu două trepte, la nivelul "Caa1", cu perspectivă negativă, şi a retras totodată calificativele, ca urmare a intrării în insolvenţă a companiei.

Decizia de revizuire în scădere a ratingurilor finalizează procedura de evaluare începută pe 20 iunie 2012, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară, citat de Mediafax.

Moody’s a decis să retragă ratingurile Hidroelectrica anticipând accesul limitat la informaţii privind procesul de reorganizare sub administraţie judiciară.

"Retrogradarea cu două trepte a ratingurilor Hidroelectrica la nivelul Caa1 vine după confirmarea intrării voluntare în insolvenţă a companiei, de către Tribunalul Bucureşti, pe 20 iunie 2012", a declarat Richard Miratsky, vicepreşedinte la Moody’s.

El a arătat că ratingul "Caa1" reflectă riscul semnificativ de default (încetare de plăţi) şi lipsa de predictibilitate a evoluţiilor viitoare la Hidroelectrica, în cadrul procedurilor de insolvenţă.

Ratingul "Caa1" ia însă în considerare opinia că cererea de insolvenţă, în acest caz, nu înseamnă un default imediat al Hidroelectrica datorită concentrării pe reorganizarea companiei sub administraţie judiciară.

Moody’s se aşteaptă ca Hidroelectrica să continue să îşi plătească la timp datoriile, cel puţin pe termen scurt, şi arată că nu se are în vedere ca procesul judiciar să aibă ca rezultat o restructurare a datoriilor.

Statul român deţine 80% din Hidroelectrica, astfel că Moody’s aplică metodologia corspunzătoare emitenţilor legaţi de guvern. În concordanţă cu această metodologie, ratingurile Hidroelectrica sunt susţinute de sprijinul potenţial din partea guvernului.

Moody’s se aştepată ca Guvernul să monitorizeze evoluţia procedurii judiciare de la Hidroelectrica, iar autorităţile să dorească să evite un default al plăţilor din partea unei companii de stat, în special una cu importanţă strategică, precum Hidroelectrica.

Perspectiva negativă a ratingurilor reflectă riscul ca procedura de insolvenţă să accelereze maturităţile datoriilor peste capacitatea de rambursare a companiei şi să afecteze capacitatea atragerii de finanţare.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a intrat în insolvenţă în 20 iunie, la solicitarea Consiliului de Administraţie al companiei.

Consiliul de Administraţie a motivat intrarea în insolvenţă prin scăderea cifrei de afaceri şi a creşterii datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" şi al secetei din 2011.
 
Reorganizarea companiei se va face fără vânzare de active, cu asigurarea stabilităţii locurilor de muncă şi menţinerea în integralitate a drepturilor salariaţilor, potrivit unui acord încheiat vineri de Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, filiala Hidrosind a Hidroelectrica, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Hidroelectrica şi administratorul judiciar.

Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.

Hidroelectrica a livrat în 2011 "băieţilor deştepţi" energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei faţă de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.

Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, de la 1,7 miliarde lei la 2,6 miliarde lei, din care cu 400 de milioane la bănci (total 1,1 miliarde lei), şi cu 250 milioane lei către furnizori (total 1,12 miliarde lei).

Datoriile pe termen lung au cunoscut, de asemenea, o majorare de peste 200 de milioane lei, la 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.