Zecile de mii de euro neram­bur­sabili acordati de UE tinerilor care doresc sa inceapa o afacere in agricultura le-au atras ca un magnet pe rudele politicienilor nostri. Copii, nepotii, frati sau veri ai fostilor si ai actualilor demnitari - cu totii au decis ca pentru acesti bani merita sa renunte la viata tumultuoasa de la oras ca sa se apuce de muncile campului sau de crescut albine.

Fratele deputatului PDL Daniel Oaj­dea, fiica fostului baron local PSD Nicolae Mischie, nepotii vicepresedintelui ANRE Petru Lificiu, fiica fostului deputat UDMR Ludovic Rakoczi, fiul fostului sef al Direc­tiei Silvice Gorj Costel Bobic - sunt doar ca­te­va exemple scoase la iveala de o ancheta a „Fin.ro”. Acestia si multi altii au accesat Masura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” din Planul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si au obtinut, dupa cateva luni de la depunerea actelor, finantare pe proiecte cu sume cuprinse intre 10.000 si 25.000 de euro.

Intrebati de „Fin.ro” cu privire la afa­cerea lor, multe dintre rudele politi­cie­nilor nostri au recunoscut ca fara sprijinul familiei nu ar fi reusit si au precizat ca bu­sinessul lor este, de fapt, unul de familie.

Copiii unor politicieni - deveniti tineri fermieri - ne-au recomandat sa discutam direct cu parintii lor, pe motiv ca nu stiu prea multe despre investitii, in timp ce o alta categorie de beneficiari ai fondurilor au negat cu vehementa orice amestec al familiei. Umbla vorba prin sate ca, in realitate, unii dintre politicienii nostri si-ar fi folosit rudele mai tinere ca paravan pentru obtinerea de fonduri europene pentru propriile afaceri din agricultura.

„Gurile rele” mai vorbesc si de faptul ca o buna parte dintre tinerii cu rude in politica ar fi devenit fermieri doar in acte, intrucat una dintre conditiile pentru ob­tinerea finantarii  presupune schimbarea domiciliului in mediul rural. 

Nu stim daca aceste zvonuri au vreun sambure de adevar sau daca sunt doar acuze nefondate venite, probabil, din invidia unor consateni de-ai lor.
Cert este ca pentru multi este destul de surprinzator cum un tanar cu studii superioare, care face parte dintr-o familie buna, renunta la perspectivele vietii de la oras ca sa isi dedice viitorul stupilor de albine sau utilajelor agricole. 

Prezentam, in continuare, afacerile catorva dintre rudele oamenilor politici care, mai nou, au devenit tineri fermieri si pe care agricultura noastra de subzistenta se va putea baza in viitor.


Fratele lui Oajdea - 25.000 de euro pentru horticultura


In judetul Iasi, unul dintre beneficiarii de finantare din fonduri nerambursabile este Florentin Neculai Oajdea, fratele mai mic al deputatului PDL de Iasi, Daniel Oajdea. Florentin Oajdea a obtinut, in iunie 2010, finantare de 25.000 de euro pentru modernizarea fermei horticole din satul iesean Schitu Duca.

Tot in aceasta localitate, aflata in zona metropolitana a „Dulcelui targ al Iesilor”, detine un hectar de teren si fratele sau, Daniel Oajdea, in co-proprietate cu sotia sa. Intrebat de „Fin.ro” daca el este cel care i-a sugerat posibilitatea de afacere cu bani europeni lui Florentin Oajdea, parla­mentarul PDL ne-a declarat: „Fratele meu este un om matur, care face afaceri de multa vreme, nu trebuie sa-i sugerez eu ce sa faca. Deci, nu am absolut nicio legatura cu afacerea sa”.


Nepotii lui Lificiu - 37.000 de euro pentru apicultura


Tot pe plaiurile Moldovei, de aceasta data in comuna galateana Beresti-Meria, numele Lificiu se intersecteaza atat cu politica, cat si cu afacerile in apicultura.

Corneliu Lificiu si sora sa Iuliana Li­ficiu sunt nepotii fostului ministru al Me­diului Petru Lificiu, in prezent vice­­­­­presedinte al Autoritatii pentru Re­gle­mentare in Domeniul Energiei, din partea PDL. Cei doi au obtinut 25.000 de euro, respectiv, 12.000 de euro, bani pe ca­re ii investesc preponderent in apicultura.

Intrebat de „Fin.ro” despre afacerile sale, Corneliu Lificiu ne-a precizat: „Afa­ce­rea cu miere merge bine pentru ca lumea a inceput sa inteleaga cat de bun este acest produs natural spre deosebire de zahar. (…) In ultima vreme, fiind foarte ocupat, unchiul meu a venit mai rar pe aici (Petru Lificiu este originar din Beresti Meria - n.r.). A facut si o biserica frumoasa…”.


Fata lui Mischie - 16.000 de euro pentru apicultura


Oltenia se poate lauda si ea cu un tanar fermier cu ,,nume” - Ioana-Maria Mis­chie, fiica fostului baron local al PSD Nicolae Mischie.

Marionela Mischie, cum o alinta apropiatii, in varsta de 22 de ani, a obtinut in ianuarie 2011 finantare de 16.000 de euro pentru exploatatia agricola din satul gorjean Godinesti.

Din Godinesti este si tatal sau, Nicolae Mischie, pe care, recent, un consilier local al PDL a propus sa fie numit cetatean de onoare „in semn de recunostiinta pentru tot ceea ce a facut si de atasamentul profund de care a dat dovada fata de localitatea in care s-a nascut”.

Intrebata de „Fin.ro” despre afacerea sa, Ioana-Maria Mischie ne-a declarat: ,,Sa stiti ca nu mi-a fost usor sa accesez acest program. Eu, fiind la studii in Bucuresti, nu prea am avut timp sa ma ocup de acte si am facut o procura pe numele tatalui meu, care m-a ajutat. Cat priveste afacerea, este una de familie. Eu am urmat un curs de apicultor, iar banii pe care ii primesc ii investesc in apicultura”.


Fiul lui Bobic - 24.000 de euro pentru floricultura


Tot in Gorj si-a pus pe roate o afacere cu banii europeni Costel C. Bobic, fiul lui Costel Bobic, fostul sef al Directiei Silvice Dolj, cunoscut ca unul dintre apropriatii lui Nicolae Mischie.

Bobic jr. a obtinut, in iulie 2009, fi­nantare de 24.000 de euro pentru cres­terea productiei de plante ornamentale si de flori la exploatatia agricola din Valea Perilor, comuna Catunele. Costel C. Bobic ne-a spus si el ca nu i-a fost prea usor sa obtina finantare prin Masura 112: „Eu am accesat acest pro­gram in 2009, cand era la inceput, si atunci era mai multa birocratie. Nu a fost usor”.  Intrebat daca afacerea a fost initiativa sa ori a tatalui sau, Bobic jr. ne-a replicat hotarat: „Ce legatura are tatal meu? Este afacerea mea!”.


Fiica lui Rakoczi - 20.000 de euro pentru legumicultura


In Banat, localitatea aradeana Olari se poate mandri si ea cu un tanar fermier cu „nume“: Beatrix Rakoczi.

In  varsta de 20 de ani, Beatrix este fiica fostului deputat UDMR, Ludovic Rakoczi, (originar din Olari - n.r.), care s-a aflat in atentia opiniei publice dupa ce CNSAS l-a trecut, din greseala, pe lista colaboratorilor cu Securitatea.

Beatrix Rakoczi a obtinut, in ianuarie 2011, finantare in valoare de 20.000 de euro si ne-a spus ca banii vor fi investiti in legume: ,,Noi ne axam pe legume, pe solarii. Mai multe nu stiu, intrebati-l pe tata...”.


Fiul lui Kovacs - 25.000 de euro pentru terenuri agricole


Mai la nord, in comuna bihoreana Curtuiseni, face afaceri in agricultura cu bani europeni Zoltan Kovacs jr.

Tot in Curtuiseni are terenuri agricole tatal sau, udemeristul Zoltan Kovacs, care detine functia de primar in orasul vecin Valea lui Mihai.
Kovacs jr. a obtinut, in iulie 2009, finantare de 25.000 de euro pentru achizitia de terernuri. 

Edilul din Valea lui Mihai, bine pus in tema cu investitia fiului sau, ne-a spus: „Juniorul meu se ocupa de afaceri... are 160 de hectare de teren, iar banii pe care i-a obtinut ii investeste tot in terenuri si pentru achizitia unui disc”.


Seful Directiei Agricole Caras-Severin - 24.000 de euro pentru apicultura


Exista si situatii in care persoane care detin functii-cheie in structurile din agricultura au decis sa inceapa o afacere cu bani europeni. In judetul Caras-Severin, un exemplu in acest sens este seful Directiei pentru Agricultura, Iosif Marius Zarcula. Zarcula a obtinut, in ianuarie 2011, finantare in valoare de 24.000 de euro pentru cresterea si diversificarea productiei in ferma de la Calnic. Intrebat de „Fin.ro” despre afacerea sa si despre un eventual conflict de interese in care ar putea sa se afle, Marius Zarcula ne-a spus: ,,Pai si colegii mei de la APIA au luat (finantare - n.r.), precum si alti functionari publici. Noi am gasit un articol in lege care ne-a permis sa ne autorizam si sa aplicam in cadrul acestui program, deci nu a fost nicio problema. Cat priveste afacerea, eu am decis sa investesc in apicultura”.

Seful Directiei Agricole s-a aratat dezamagit de faptul ca plafonul maxim oferit la finantare prin Masura 112 este de doar 25.000 de euro:  „Banii sunt insufi­cienti. Ce sa faci in agricultura cu 25.000 de euro? Poti sa iei un tractoras de 20 de cai... Plafonul ar trebui marit la cel putin 50.000 de euro”.


Plafonul creste la 40.000 de euro


Acestea sunt doar cateva exemple dintr-o lunga lista pe care se mai gasesc consilieri locali, primari, rude de primari etc. De asemenea, printre cei 5.519 bene­fi­ciari de finantare ai Masurii 112 se ascund in spatele unor interpusi si alti demnitari si fosti demnitari cu functii cheie in apa­ratul central si local, dupa cum au susti­nut pentru „Fin.ro” surse de incredere. Mai mult decat atat, din toamna pla­fonul de finantare ar urma sa fie ma­jorat de la 25.000 de euro, cat este in prezent, la 40.000 de euro, dupa ce Romania a ajuns la un consens cu Comisia Europeana in acest sens.  Sursele noastre ne-au mai spus ca deja oameni politici de prim-rang au actele pregatite pe numele copiilor pentru obtinerea celor 40.000 de euro.


APDRP: Banii au fost cheltuiti corect


Multi isi pun intrebarea daca banii care au fost alocati prin Masura 112 au fost intr-adevar investiti in agricultura sau au ajuns in masini de lux ori terenuri pentru vile.Intrebat de „Fin.ro” despre modali­ta­tea in care au fost cheltuiti banii, Mihai Ga­vril Vadan, directorul general al Agen­tiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pes­cuit (APDRP), ne-a declarat: ,,Va in­for­mam ca in urma vizitelor pe teren, efec­tuate la transa a doua de plata, expertii APDRP, pana in prezent, nu au constatat ne­reguli cu privire la utilizarea fondurilor de catre beneficiarii acestei masuri in alte sco­puri decat cele prevazute prin proiecte”.

APDRP este institutia respon­sa­bila de Masura 112 si implict de Pro­gr­a­mul Natio­nal de Dezvoltare Rurala. Fiind vorba de bani europeni, modul in care a fost  im­plementata Masura 112 va fi veri­fi­cat  si de expertii Comisiei Europene. In si­tuatia in care acestia vor descoperi nere­guli in cheltuirea fondurilor, atunci Ofi­ciul European de Lupta Antifrauda va in­cepe, cel mai probabil, o ancheta, iar tara noastra ar risca sactiuni severe, de oridinul milioanelor de euro din partea UE.


Valeriu Tabara: „Beneficiarul finantarii trebuie sa fie si executant!”


Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a declarat pentru „Fin.ro” ca isi doreste ca beneficiarii de finantare prin Masura 112 sa fie cei care se ocupa de afacere si nu rudele acestora. ,,Eu am pretentia ca beneficiarul sa fie si executant, nu sa se duca la studii pe la Timisoara si sa fie inginer sau avocat sau mai stiu eu ce”, ne-a declarat Valeriu Tabara.

Ministrul Agriculturii a mai spus ca ghidul solicitantului pe Masura 112 ar urma sa fie revizuit intrucat la ora actuala aceasta prevedere nu este specificata in clar. Tabara a precizat ca tinta Masurii 112 este tocmai instalarea tinerilor in mediul rural si a subliniat ca in situatia in care vor fi depistate nereguli si abateri de la pro­cedura, atunci proiectele vor fi reziliate. 


Conditii pentru obtinerea finantarii


Unul dintre principalele impedimente pentru care o buna parte dintre tinerii care isi doresc sa inceapa o afacere in agricultura cu bani europeni prin Masura 112 il constituie faptul ca nu indeplinesc exigentele privind dimensiunile unei exploatatii economice. Cu alte cuvinte, un tanar care doreste sa inceapa o afacere prin Masura 112 va trebui sa aiba cel putin o exploatatie economica de 7.200 de euro.


Conditiile pentru obtinerea fondurilor sunt:


  • Varsta de maximum 40 de ani
  • Detinerea unei exploatatii economice intre 6 si 40 UDE (Unitatea de Dimensiune Economica; valoarea unei UDE este de 1.200 euro - n.r.)
  • Localizare pe teritoriul tarii, inregistrarea in Registul agricol si in Registul unic de identificare APIA
  • Bugetul alocat Masurii 112 este de 337,2 milioane de euro, din care 80% este contributia UE, iar diferenta de 20% sunt fonduri alocate de la bugetul de stat. La data de 24 iunie 2011, gradul de utilizare al fondurilor era de 33,6%.