IG Metall, cel mai mare sindicat din Germania, a obţinut cea mai consistentă creştere salarială din ultimii 20 de ani, de 4,3%, care, potrivit analiştilor, va sprijini consumul din cea mai mare economie europeană şi va contribui la ajustarea dezechilibrelor care au cauzat tensiuni în zona euro.



Cei 3,6 milioane de membri IG Metall, din industria germană, au obţinut, în urma negocierilor care s-au încheiat la finele săptămânii trecute cea mai mare creştere salarială din 1992, când sindicatul a determinat angajatorii să acorde o majorare de 5,4%.

Creşterea de 4.3% a fost acordată pentru cele 12 luni din perioada 1 mai 2012 – 30 aprilie 2013, iar acordul dintre sindicat şi angajatori pune capăt unor negocieri tensionate, presărate cu greve care au afectat producţia industriei germane. Acordul vine în urma intervenţiei în premieră a liderilor politici germani, care după o perioadă îndelungată de tăcere autoimpusă au cerut explicit, în repetate rânduri, creşteri salariale semnificative în sectorul privat.

Majorarea lentă a salariilor din Germania este considerată de mulţi economişti una dintre principalele surse de dezechilibru din zona euro, care au accentuat efectele crizei datoriilor de stat. Creşterea medie nominală a salariilor din Germania a fost de 1% din 2007 până în prezent, faţă de 2,7% la nivelul zonei euro, medie influenţată şi de nivelul din cea mai mare economie europeană.

Deşi salariile de la periferia zonei euro, afectată de criză, sunt în scădere, germanii se bucură în acest an de o economie robustă, condiţii bune pe piaţa muncii şi apeluri politice la creşteri salariale, rar întâlnite în Germania. Printre politicienii care au susţinut creşterea salariilor se numără şi ministrul Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, care a declarat recent că veniturile germanilor ar trebui să crească mai accentuat faţă de restul Europei.

"Acordul salarial obţinut de IG Metall este un nou semnal clar că era creşterilor foarte moderate de venit a luat sfârşit. Asta ajută statele de la periferie să recâştige din pierderea de competitivitate suferită în raport cu zona euro, de la introducerea monedei până la criza datoriilor de stat. Însă zona euro ca întreg pierde atunci când competivititatea Germaniei scade", comentează economistul şef al Commerzbank, Joerg Kraemer, referindu-se la impactul creşterilor salariale asupra preţurilor practicate de exportatorii germani.

Creşterea veniturilor germanilor ar trebui să ridice cererea pentru importuri din UE, iar economiştii consideră că, pe termen lung, majorarea costului muncii în Germania va sprijini competitivitatea bunurilor produse în alte state europene.

Angajatorii din industria germană vor suferi costuri suplimentare de aproximativ 7 miliarde euro, iar acordul ar putea servi drept precedent pentru alte negocieri tensionate dintre sindicatele germane şi companii.

Analiştii consideră însă că alte sindicate mai mici, din sectoare cu o performanţă mai slabă decât industria germană, nu vor putea să obţină majorări salariale atât de consistente.

Printre membrii IG Metall se numără angajaţii concernelor auto Volkswagen, Daimler şi BMW. În luna martie, bugetarii germani au obţinut o creştere salarială de 6,3% pentru următoarele 24 de luni, care va costa statul aproximativ 7 miliarde euro.

Rata inflaţiei din Germania a fost, în ultimii 10 ani, de aproximativ 2% pe an. Creşterile salariale sub rata inflaţiei din această perioadă au crescut competitivitatea economiei germane şi au contribuit la menţinerea şomajului la niveluri reduse. În prezent, rata şomajului din Germania este la minimul ultimilor 20 de ani.