Guvernul grec s-a reunite astazi pentru a pune in aplicare masurile de austeritate cerute de UE si FMI in schimbul unui nou program de asistenta financiara de 130 miliarde de euro.


La Bruxelles, tarile din zona euro ar putea solicita un efort suplimentar din partea sectorului privat pentru a ajuta Grecia sa-si reduca nivelul de indatorare. Dupa luni de negocieri extrem de dificile, Atena spera ca ministrii de finante din zona euro vor aproba luni planul de sustinere, pentru a evita intrarea Greciei in incapacitate de plata.

Intr-un comunicat, guvernul premierului Lucas Papademos a anuntat ca va fi dezbatuta aplicarea masurilor care vizeaza in special noua reducere a salariilor si pensiilor, care se adauga taierilor anterioare care au afectat puternic nivelul de viata al popolutiei.

Cabinetul trebuie sa adopte pachetul de masuri care a provoat deja, la sfarsitul saptamanii trecute, grave tensiuni sociale la Atena, inainte ca ele sa fie incluse in bugetul rectificat, text care va fi supus aprobarii Parlamentului in zilele urmatoare.

„Populatia elena face aproape imposibilul, iar noi suntem determinati sa ne onoram angajamentele”, a asigurat ministrul ordinii publice, Christor Papoutsis, intrand in sala de sedinta.

In ajun, cancelarul german Angela Merkel, presedintele consiliului italian, Mario Monti si Lucas Papademos au afisat optimism in privinta sanselor ajungerii la un acord cu Grecia. In acelasi timp insa, ministrul luxemburghez de finante, Jean-Claude Juncker, care va prezida luni la Bruxelles reuniunea Eurogroupe, a dat clar de inteles ca pentru a obtine un plan capabil sa reduca datoria statului elen este nevoie de eforturi urgente.

„Toate discutiile pe care le voi avea pana duminica seara vor incerca sa gaseasca o solutie general valabila”, a asigurat el. Printre masurile preconizate se numara ajustarea programului de restructurare a datoriei elene detinuta de investitorii privati.

Planul de redresare a finantelor publice elene, stabilit in luna octombrie, tarile din zona euro au fixat drept obiectiv aducerea datoriei Greciei de la 160% din PIB la 120% pana in 2020. In acest scop, ei au convenit deblocarea noului credit de 130 miliarde de euro in schimbul masurilor de austeritate. Problema este ca principalii creditori (UE, Banca Centrala Europeana si FMI) cred ca datoria elena va fi adusa pana in 2020 numai la 129% din PIB.

Iata de ce, expertii din zona euro se vor intalni maine, in ajunul reuniunii ministrilor de finante, pentru a examina masuri susceptibile sa faca posibila atingerea tintei de 120% din PIB. In caz contrar, incerta devine soarta mecanismului de sustinere a Greciei, care s-ar putea prabusi lasand statul elen prada falimentului, cu urmari de nedorit pentru intreaga zona euro.