Singura conditie asumata de guvern in discutiile cu Fondul Monetar In­ter­­national (FMI) care ar fi putut im­pulsiona revenirea economiei dupa doi ani de recesiune, respectiv plata arieratelor catre mediul privat, nu a fost indeplinita de autoritati nici de aceasta data, desi reprezentantii Ministerului de Finante spuneau recent ca s-au platit dato­riile in limitele agreate cu Fondul.

Statul datoreaza companiilor, po­tri­vit mai multor calcule, intre 1 si 2 mili­arde de euro, fonduri pe care mediul pri­vat le-ar putea folosi pentru inves­titii si pentru crearea de noi locuri de munca, pasi absolut necesari pentru in­trarea pe crestere economica. Gu­ver­natorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, admitea faptul ca arie­ratele reprezinta una dintre explicatiile pentru care tara este inca in recesiune, iar inflatia este ridicata. In opinia oficialului BNR, intarzierile la plata sunt mai periculoase decat deficitele, neplata datoriilor fiind „un sport national”.

FMI a acordat cea de-a saptea si penultima transa din acord Romaniei, in valoare de 904,8 milioane de euro, desi Executivul a ratat din nou tinta de arierate stabilita cu institutia interna­tionala.

Problema arieratelor


Astfel, Consiliul Director al Fon­dului a acordat o derogare de la tinta privind arieratele, dar si o derogare a aplicabilitatii criteriului de deficit al bugetului general consolidat, a garan­tiilor guvernamentale si a tintei de inflatie la finalul lunii decembrie a anu­lui trecut.

 „Implementarea politicilor in cadrul acordului a ramas puternica, dar, cu toate acestea, procesul de elimi­nare a arieratelor a fost mai lent decat se anticipa. Autoritatile au adoptat masuri structurale importante, cum ar fi reforma pensiilor, a salariilor publice si adoptarea unui buget prudent pe 2011”, a precizat John Lipsky, First Deputy Managing Director FMI.

Practic, institutia internationala a acordat transa din imprumut fara sa cunoasca complet datele privind defici­tul bugetar si fara ca statul sa-si pla­teasca datoriile catre mediul privat. Toto­data, FMI recunoaste ca Executivul are probleme in a implementa in intre­gime reformele aprobate si in a res­pecta parametrii bugetari. Pana la mijlocul acestui an, statul ar trebui sa-si achite toate arieratele, dar sa se si incadreze in tinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB, lucru aproape imposibil dupa ce guvernul nu a realizat aceste plati tocmai pentru a reusi sa reduca diferentele dintre venituri si cheltuieli in anii trecuti.

„Romania se afla acum pe o tra­iec­torie clara catre atingerea tintelor fis­cale pe termen scurt si mediu. Pro­vocarea curenta este de a implementa in intregime reformele aprobate si de a mentine un control strans pe cheltuieli pen­tru a fi siguri ca parametrii buge­tari sunt respectati. In acest sens, con­tinuarea eforturilor este cruciala in sec­torul de sanatate si al intre­prin­derilor de stat pentru ca presiunile pe cheltuieli sa fie controlate”, a explicat Lipsky.

Noul acord: 3,6–3,7 mld. euro


Reprezentantul FMI atrage atentia asupra faptului ca efectul de crestere a inflatiei ca urmare a maririi TVA este doar temporar, cu toate ca pericolul inflationist este inca prezent, intrucat sunt asteptate majorari ale preturilor administrate, ale energiei, combus­ti­bililor, alimentelor si de accize. In pri­vinta sistemului bancar, Lipsky spune ca ingrijorator este avansul creditelor neperformante.

„Saltul ratei inflatiei ca urmare a cresterii TVA este temporar, dar o pre­cautie continua este necesara in esti­marea perioadei si spatiului ramas pen­tru continuarea relaxarii politicii mo­netare. Sistemul bancar ramane li­chid si bine capitalizat, dar o continua vi­gilenta in supravegherea sectorului financiar este cruciala pentru a asigura rezistenta sectorului financiar impo­triva creditelor neperformante in cres­tere si a situatiei regionale nelinistite”, a declarat Lipsky.

Reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, a precizat ca Romania va avea la dispozitie prin noul acord cu Fondul aproximativ 3,6-3,7 miliarde de euro, suma reprezentand triplul cotei de participare a tarii la institutia inter­nationala. Analistii au explicat ca in noul aranjament financiar cel mai im­portant element nu este suma ce ar putea fi acordata de FMI, ci valoarea fondurilor de la Uniunea Europeana, in conditiile in care banii de la Fond alimenteaza doar rezerva valutara.

Suma primita pana in prezent de Romania de la institutia internationala se ridica la 11,27 miliarde de euro, la care se va adauga transa aprobata vi­neri, precum si ultima rata a im­pru­mutului, de aproape un miliard de euro.