In toamna anului 2008, in plina campanie electorala, partidele politice din opozitie se intreceau in oferte de marire a salariilor profesorilor cu 50%.

Cabinetul Tariceanu a ama­nat aplicarea legii, iar Emil Boc il ameninta ca va depune plangere penala impotriva sa pentru blocarea majorarii salariilor profesorilor. Paradoxal, guvernul Boc a dat ordo­nante de urgenta privind plata esalonata a drepturilor castigate de profesori in instanta.
 
Desi criza financiara incepuse sa se faca simtita si in Romania, promisiunile electorale nu au tinut cont de buget, iar seful statului, Traian Basescu, a promulgat Legea 221 privind marirea cu 50% a sala­riilor din Educatie de la 1 octombrie 2008. Acesta sustinea la acea data ca exista re­surse, in pofida avertismentelor analistilor cu privire la efectele acestei decizii. Legea 221/2008 a fost votata in unanimitate de Senat si ulterior de Camera Deputatilor. Marirea salariilor profesorilor era moti­vata de seful statului prin respectarea obli­gatiilor internationale asumate, Legea sa­la­rizarii profesorilor incadrandu-se in obiectivele Strategiei Lisabona. „Am con­siderat ca aceasta lege este oportuna pe­n­tru ca, intre toate partidele, s-a semnat un pact pentru educa­tie, la care s-au raliat trei federatii sindicale mari. Performanta fa­ra bani este imposi­bila”, explica Basescu. De cealalta parte, fos­tul premier Calin Po­pescu-Tariceanu arata ca o asemenea majo­rare va avea efecte ca­tastrofale asupra econo­miei si afirma ca nu va pune in func­tiune „fabrica de bani”. Guvernul Tari­ceanu a decis, prin Ordonanta de Urgenta 136, ca termenul de aplicare a legii sa fie prorogat pana la 1 aprilie 2009. Ulterior, OUG 136 a fost declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala, iar Executivul a emis o noua ordonanta, OUG 151, care prevedea ca salariile profesorilor vor fi majorate gradual cu pana la 28%, de cele mai mari cresteri urmand sa beneficieze cadrele didactice cu venituri reduse.

Schimbarea macazului din opozitie la putere


In octombrie 2008, presedintele PD-L Emil Boc a anuntat, dupa o sedinta a Bi­roului Permanent National, ca forma­tiu­nea pe care o conduce va depune plangere penala impotriva premierului de la acea data, Calin Popescu-Tariceanu, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, daca va adopta OUG pentru blocarea ma­ririi salariilor profesorilor. „Vom depune plangere penala, vom cere ridicarea imu­nitatii parlamentare si anchetarea penala. Nu-si poate permite niciun individ, fie el chiar si Calin Popescu-Tariceanu, sa sfi­deze Constitutia Romaniei, sa sfideze sta­tul de drept, Parlamentul, Curtea Constitutionala, prese­din­tele Romaniei. Aceste institutii nu sunt pre­sul lui Calin Popescu-Tariceanu, ci sunt institutii ale statului de drept”, a sustinut Boc pe 27 octombrie 2008. Pana la urma, profe­sorilor le-a fost acor­data o marire salariala de doar 17%. „Vreau sa transmit profesorilor ca trebuie sa spunem lucrurilor pe nume: trebuie sa fim realisti si sa ne uitam la economie, atat poate Romania sa plateasca. Guvernul nu isi permite sa faca un pas inapoi de la ce inseamna stabilitatea economica”, a de­clarat premierul Emil Boc, pe 27 martie 2010. Profesorii au dat in judecata guver­nul Boc pentru a obtine si restul de 33%, iar instantele au dat castig de cauza pro­fesorilor. In martie 2010, Cabinetul Boc a decis sa amane plata sumelor restante castigate de catre profesori in instanta prin ordonanta de urgenta, uitand de decla­ra­tiile anterioare la adresa fostului premier. Previzibil, motivarea care a stat la baza acestei ordonante a fost similara cu jus­tificarea fostului premier: mentinerea echilibrului economic si deficitul bugetar. Astfel, OUG 18/2010 mentioneaza ca plata sumelor prevazute prin hotarari judeca­toresti avand ca obiect acordarea unor drep­turi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul buge­tar, devenite executorii in perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2010, se realizeaza astfel: in anul 2011 se plateste 34% din va­loarea titlului executoriu, in anul 2012 se plateste 33%, iar in anul 2013 se plateste 33% din valoarea titlului executoriu. Pentru achi­tarea salariilor restante in urmatorii trei ani este deja estimat un plus de chel­tuieli bugetare in suma totala de 1,39 miliarde de lei, respectiv 463 de milioane de lei in 2011, 462 de milioane de lei in 2012 si 473 de milioane de lei in 2013.

Precedent la Curtea Constitutionala


Atacata la Curtea Constitutionala, OUG 151, prin care a fost blocata majorarea veniturilor din invatamantul gradual si prin care se amana termenul de intrare in vigoare a Legii 221/2008 pana la 1 aprilie 2009, a fost declarata neconstitutionala. Acum, Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant contesta OUG 18/2010 prin care guvernul a decis sa amane plata su­melor restante castigate de catre profesori in instanta. Secretarul general al Federa­tiei, Liviu Pop, declara la sfarsitul lunii tre­cute ca Executivul nu i-a informat cu privire la aceasta OUG, dar si ca Federatia va contesta actul normativ la Curtea Con­stitutionala. In acelasi timp, Fundatia pen­tru Apa­rarea Cetatenilor impotriva Abu­zu­rilor Statului (FACIAS) a depus ieri la Curtea de Apel Bucuresti actiunea in instanta impotriva Guvernului Romaniei, cerand anularea totala a OUG 71/2009 si 18/2010, care intervin in actul de justitie. Avocatul FACIAS, Codrin Cardu Ghita, a explicat ca guvernul se prevaleaza de Arti­colul 115 din Constitutie, insa „subor­do­neaza in­tereselor proprii dispozitiile artico­lului si intervine in mod grosolan in ac­tul de jus­titie. Actele normative sunt ne­te­­meinice si nelegale, iar o hotarare jude­catoreasca emisa nu este executata din cau­za ca Executivul subordoneaza chiar justitia prin aceste ordonante”. De altfel, la Curtea Constitutionala mai exista un prece­dent legat de OUG 75/2008 privind plata unor sporuri ale magistratilor. Arti­colul 3 din aceasta ordonanta, care preve­dea ca banii trebuiau sa fie platiti esalonat, a fost de­cla­rat neconstitutional. „In plus, guver­nul este debitor si nu poate decide el esalo­narea”, a afirmat avocatul Codrin Cardu Ghita.

Dascalii ies in strada


La fel ca in anii trecuti, nici in 2010 negocierile profesorilor cu ministrii Edu­catiei, Muncii si Finantelor nu au avut vreo finalitate. Pe 25 martie, 2.000 de cadre didactice au iesit in strada, nemultumite de salarii. In timpul acestei actiuni de protest care a avut loc in Capitala, scolile din tara au suspendat cursurile. La Buzau pare sa fie cea mai grava situatie, multi profesori fiind in greva generala de la mij­locul lunii martie. Cadrele didactice din Buzau au iesit in strada pe 7 aprilie si con­tinua protestele si azi. Din toata aceasta po­veste, singurii care au de suferit sunt ele­vii. Si anul trecut elevii au platit pentru gafele guvernantilor. In mai 2009, sindi­calistii din Educatie au recurs la blocarea anului scolar, profesorii protestand astfel impotriva reducerii bugetului educatiei cu 811,9 milioane de lei din fondul de salarii si cu alti 676 de milioane de lei din fon­durile de investitii si impotriva micsorarii bugetului cercetarii cu peste 70% fata de 2008. In acea zi, elevii din anii terminali trebuiau sa sustina tezele cu subiect unic. Boicotarea tezelor cu subiect unic l-a luat prin surprindere pe Basescu, care a fost nevoit sa isi asume eroarea promulgarii Legii salarizarii. „Inclusiv eu am promul­gat Legea salarizarii profesorilor si imi asum eroarea acestui act. Nu trebuie sa-i transformam pe elevi in victimele actualei crize. Imi asum, alaturi de toata clasa poli­tica, eroarea promulgarii legii”, a declarat seful statului la acea data. Si anul acesta examenele nationale ar putea fi boicotate de profesori. Cadrele didactice vor face greva generala de o zi pe 22 aprilie. Sin­dicalistii din Educatie au anuntat ca actiu­nile de protest vor continua pana la de­clansarea grevei generale, programata pentru inceputul lui iunie.