Noul proiect privind modificarea Codului Fiscal nu face lumina in privinta platii contributiilor so­ciale de catre cei care castiga venituri din activitati indepen­dente. Cei care obtin astfel de venituri con­tinua sa se intrebe cum li se calculeaza vechimea in munca. Sau care este mo­dalitatea de aplicare a prevederilor legale, dupa ordonanta care se aplica de la 1 iulie sau dupa cea care ar putea intra in vigoare din 1 ianuarie.

Fostii ministri ai Muncii si Finan­telor, Mihai Seitan si Sebastian Vladescu, au facut un dezastru din ordonanta pri­vind plata contributiilor de catre cei care obtin venituri din activitati indepen­dente. Pe de alta parte, nici actualul pro­iect aflat in dezbatere publica si sustinut de noul ministru al Muncii, Ioan Botis, nu face lumina, ci mai rau incurca itele. Noul text nu mai face nicio referire di­recta la drepturile de autor, ca in cazul OUG 58, ci doar la activitati dependente si independente. Un lucru este cert, acest nou proiect de ordonanta loveste in ta­ximetristri, artisti, contabili, experti, ar­hitecti, traducatori, ziaristi, avocati, notari, evaluatori, auditori financiari, exe­cutori, farmacisti, medici, scriitori etc. Insa apar si articole interesante, precum cel referitor la victimele traficului de persoane. Astfel, la institutiile publice care suporta contributiile obligatorii de asigurari sociale, in numele asigura­tu­lui, sunt si autoritatile administratiei publice locale, pentru persoanele care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioada de pana la 12 luni.

Nici noul proiect de modificare a Co­dului Fiscal nu precizeaza cum va fi cal­culata vechimea in munca a celor care obtin venituri din activitati indepen­dente sau in ce conditii ar putea cere indemnizatia de somaj categoriile afec­tate de aceste prevederi. In plus, o intrebare legitima ar fi cum se vor aplica prevederile legale, dupa normele ordo­nantei care a intrat in vigoare la 1 iulie sau dupa acest proiect care ar trebui sa intre in vigoare de la 1 ianuarie. Potrivit noului proiect, fiecare angajat ar urma sa isi achite sin­gur contributiile. In noul text se preci­zeaza ca obligativitatea in acest sens re­vine „persoanelor fizice, ju­ridice, pre­cum si entitatilor asimilate anga­jato­rului, care au calitatea de plati­tori de venituri din activitati depen­dente”. In plus, noul proiect incurajeaza munca la negru si evaziunea fiscala, in conditiile in care mareste cuantumul contri­butiilor si extinde baza de impo­zitare de doua ori in sase luni.

Botis: Majorarea contributiilor este corecta


Dupa ce in iulie cei care obtin ve­nituri din activitati independente au suportat introducerea platii obligatorii a contributiilor sociale, in cuantum total de 16,5%, aceste contri­butii sociale se vor dubla, potrivit noului proiect aflat in dezbatere publica. Per­soa­nele cu veni­turi din activitati in­dependente vor plati, din 2011, contributii de asigurari sociale de cel putin 25,36% si pana la 35% din venituri, aproape dublu fata de nivelul actual, po­trivit unui proiect de ordonanta de ur­genta al guvernului. „Majorarea con­tri­butiilor sociale, in urma activitatilor in­dependente,  de la 16,5% la 35,55% este perfect corecta”, a afirmat noul ministru la Muncii, Ioan Botis. Patronatele si sin­dica­tele il con­trazic pe noul ministru.

„Noul proiect arata ca avem o politica fiscala de clasa a IV-a. Aplicam procente la sume pe care deja le stim, doar atat putem sa facem. Reglementarea ii va afecta tot pe cei cu drepturi de autor, care platesc contributii la buget, dar nu va avea impact asupra manelistilor”, a sus­tinut Cristian Parvan, secretar gene­ral al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). La randul sau, Dan Matei Agathon, purtatorul de cu­vant al Aliantei Confederatiilor Patro­nale din Romania, a aratat ca „masura nu are justificare, nici politic, nici eco­nomic, nici social. Este un act inutil. Cresterea veniturilor la buget si redu­cerea deficitelor nu se fac prin cresterea taxelor la actori”.

Cum se dubleaza taxele


Contributia de asigurari sociale de stat (pensii) ar urma sa creasca de la 10% la 24,43%, contributia de asigurari sociale de sanatate de la 5% la 8,35%, iar cea la bugetul asigurarilor pentru somaj de la 0,5% la 0,78%. Prin proiect se mai intro­duce o contributie pentru concedii si in­demnizatii de asigurari sociale de sa­natate de 0,85% si o contributie de asi­gurare pentru accidente de munca si boli profesionale de 0,15%-0,85%, diferen­tiata in functie de clasa de risc. Asigu­ra­rea in sistemul de asigurari sociale de sa­natate, precum si pentru concedii si in­­demnizatii de asigurari sociale de sa­natate, va fi voluntara pentru persoanele care realizeaza venituri comerciale, cele care realizeaza venituri din profesii li­berale, persoanele care incaseaza ve­nituri din drepturi de proprietate intelectuala in mod individual sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente si pentru cele care au calitatea de asociati sau actionari, membri ai asociatiei familiale care reali­zeaza ve­nituri.

Astfel, persoanele care obtin venituri din activitati indepen­dente vor plati cel putin 25,36% din ve­nituri, restul con­tributiilor fiind voluntare. Toate cate­-goriile de mai sus vor face insa plati catre sistemul de asigurari sociale de sanatate. Pentru personale care platesc contributii de asigurari, ba­za de calcul va fi limitata la echivalentul a cinci salarii medii brute pe economie si nu poate fi mai mica decat un salariu de baza mediu brut pe tara.

Noile cuantumuri


  • contributia de asigurari sociale creste de la 10% la 24,43%
  • contributia de asigurari sociale de sanatate creste de la 5% la 8,35%
  • contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj creste de la 0,78%
  • nou introdusa: contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate - 0,85%
  • nou introdusa: contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, cu un cuantum intre 0,15%-0,85%, in functie de clasa de risc

Senatorul Mircea Diaconu: „Ura lor impotriva ziaristilor este nepotolita”


Persoanele care platesc contributii sociale pentru activitati independente nu vor avea efectiv cum sa beneficieze de drepturile aferente, atrag atentia spe­cialistii. Modul in care influenteaza OUG 58/2010 iesirea la pensie este aspectul ca­re ii intereseaza cel mai mult pe romanii luati ­in vizor de guvern. „In baza doar a art. III din OUG 58/2010 ar trebui sa lucrezi 105 ani ca sa iesi la pensie cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani”, a declarat pentru „Finan­ciarul” avocatul Gabriel Biris, Managing Partner Biris Goran. Specialistul in consultanta fiscala spune ca ajustarea nu ar fi trebuit sa se faca la stagiul de cotizare, ci la contri­butia platita. Astfel, o persoana care in­caseaza trei ani venituri din activitati in­depedente ar trebui in mod normal sa aiba trei ani vechime, insa un cuantum redus al pensiei. Gabriel Biris este de pa­rere ca o egalizare a sumelor destinate bugetului pensiilor pentru toate catego­riile ar rezolva problemele ivite, pentru a nu mai exista exceptii. La randul sau, Dumitru Pelican, fost director al Agentiei Municipale pentru Ocuparea Fortei de Munca (AMOFM) Bucuresti, spune ca este foarte dificil sa iesi la ora actuala la pensie din prestarea unor activitati inde­pendente, deoarece sumele platite statu­lui sunt nesemnificative. O situatie ciu­da­ta este la somaj, unde nimeni nu pare sa stie exact cum ar trebui sa fie aplicate prevederile OUG 58/2010.

Artistii, victime colaterale


Singurul interes al guvernului in impunerea de noi obligatii profesiilor independente este, in opinia specia­listi­lor, marirea cu orice pret a incasa­rilor bugetare. „Este o fatarnicie sa ne spuna ca iesim la pensie din plata con­tributiilor sociale. De fapt au nevoie de bani si se gandesc cum sa mai puna taxe si impo­zite”, a declarat Dumitru Pelican, fostul director al AMOFM Bucuresti. Dumitru Pelican sustine ca proiectul guvernului de a mari aceste taxe la inceputul anului viitor va duce la o crestere a fenome­nului evaziu­nii fiscale, deoarece persoa­nele vizate vor gasi solutii sa ocoleasca le­gis­latia. Actorul Mircea Diaconu sus­tine ca masurile luate de guvernanti sunt in­dreptate impotriva ziaristilor, iar celelalte categorii profe­sionale afectate sunt doar „victime co­laterale”. „Partea proasta este ca si noi, artistii, suntem victime co­laterale. Nici nu mai conteaza abera­tiile, ca oameni care nu vor iesi niciodata in somaj, pentru ca nu au carte de munca, platesc contributii pentru somaj din veniturile pe drepturi de au­tor sau ca un actor de 80 de ani plateste contributii la pensii. Aceste lucruri nu mai conteaza. Ura lor impotriva ziaris­tilor este ne­potolita”, a declarat direc­torul Tea­trului Nottara. Mircea Diaconu crede ca noul proiect de act normativ care pre­vede majorarea contributiilor sociale pentru activitatile independente de la 1 ianuarie 2011 a fost luat in con­siderare special pentru a lovi in mass-media. (Mihai Boicu)