Neimpozitarea veniturilor progra­matorilor IT este singura masura „reala” anticriza a actualului guvern, considera deputatul Varujan Pambuccian (foto), mem­bru in Comisia IT&C din Camera Depu­tatilor. „Pentru fiecare leu pe care statul nu il ia din salariul unui programator, statul castiga din darile catre bugetul de asigurari sociale si din impozitul pe profit intre 6 si 15 lei”, spune Pambuc­cian, precizand ca sumele reies din bilanturile contabile a peste 80% din firmele producatoare de soft care activeaza momentan pe piata locala. Atat Pambuccian, cat si membri ai Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS) considera ca aceasta masura a neimpozitarii salariilor pro­gramatorilor a stopat migrarea fortei de munca contribuind in acelasi timp la cresterea industriei de profil. „Daca in anul 2000 in jur de 70% dintr-o promotie se angajau, stateau putin pana isi faceau un nume cat de cat si plecau, sau plecau direct dupa absolvire, acum rata de migratie este de aproximativ 4%. Pleca­rea lor din industrie sau din tara poate sa se reia insa foarte repede dupa dispa­ritia masurii despre care vorbesc. In primul rand, pentru ca mult din capitalul autohton sau strain va pleca. Nu este o ipoteza, stiu lucrul acesta de la sursa”, a declarat Varujan Pambuccian, precizand ca discutiile despre impozi­tarea sau neimpozitarea acestor salarii au blocat deja investitii de 60 de mili­oane de euro pe care anumite companii le-ar fi planificat pentru Romania din aceasta toamna.

Deputatul a precizat ca masura scutirii de la plata impozitului pe venit in cazul programatorilor IT va fi men­tinuta, in caz contrar Bugetul de stat  avand de pierdut pana la 113,9 milioane de euro, respectiv 59.300 de pensii, peste trei ani. Pierderea ar fi pricinuita fie de emi­grarea fortei de munca, fie de relo­carea fiscala a firmelor.


90.000 de oameni aduc 10% din PIB


„In anul 2000 toata zona IT repre­zenta 3% din PIB, ajungand in prezent la 10% din PIB, in timp ce agricultura, unde lucreaza o treime din populatia tarii, a adus in cel mai bun an agricol 13% din PIB, in conditiile in care primesc si subventii. In tot sectorul IT lucreaza in prezent 90.000 de oameni”, a declarat deputatul.

Potrivit lui Pambuccian, un pro­gramator IT aduce anual la Bugetul de stat 28.200 de euro din asigurari sociale si impozite pe profit. Daca i s-ar lua si impozitul de 16% pe venit, progra­matorul ar aduce statului 30.120 de euro anual. „In acest moment, in Romania exista aproximativ 16.000 de progra­ma­tori scutiti de plata impozitului pe venit, care aduc statului 450 de milioane de euro”, mai spune deputatul. Acesta estimeaza ca pierderile suferite de stat in urma impozitarii veniturilor progra­matorilor se vor ridica in primul an la 17,5 milioane de euro, adica 3.200 de locuri de munca bugetare sau pensia a 9.100 de pensionari.  In al doilea an, pierderile din migrarea fortei de munca si a companiilor sunt estimate la 65,7 milioane de euro, adica 12.100 de locuri de munca bugetare sau pensia a 34.200 de pensionari, iar in al treilea an acestea ar putea merge pana la 113,9 milioane de euro, respectiv 21.100 de locuri de munca bugetare sau pensia a 59.300 de pensionari. „Comportamentul acesta, adica cel de a merge acolo unde din aceeasi munca poti castiga mai multi bani, este unul natural si este dovedit nu doar de catre cei din IT. Este suficient sa amintesc plecarea masiva a romanilor la munci in Occident sau, mai recent, plecarea unui numar mare de firme in Bulgaria si Ungaria in urma refor­melor lui Pogea”, isi argumenteaza Pambuc­cian estimarile.

Acesta spune ca o alta consecinta a impozitarii veniturilor programatorilor ar fi imposibilitatea vinderii software-lui produs in Romania. „In pretul unui produs software cheltuielile cu forta de munca sunt determinante. Daca am creste salariile, ar fi mai greu sa vindem produsul muncii respective. Daca sala­riile sunt mai mici decat oferta din pietele mai mult sau mai putin apro­piate, forta de munca migreaza”, explica Pambuccian.

Liviu Dragan, presedintele ANIS, este de parere ca cel mai bun lucru pe care statul l-ar putea face in prezent pentru industria locala de software este sa intervina cat mai putin in regle­mentarea acesteia, avand in vedere ca IT-ul este in Romania o industrie model, comparabila cu segmentele de profil din orice tara europeana.