Singura masura anticriza pe care a putut sa o adopte Guvernul de la Bucuresti in 2009 a fost apelarea la imprumuturile externe oferite in programul incheiat cu FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana. Reprezentantii mediului de afaceri ii acuza deja pe guvernanti ca pun programul cu Fondul in fata intereselor economiei nationale, care ar putea avea nevoie de finantare suplimentara in 2010 in lipsa unor masuri anticriza adecvate.

Pana pe 9 noiembrie, misiunea Fon­du­lui Monetar International (FMI) va fi din nou prezenta la Bucuresti, pentru a realiza a doua evaluare a acordului in­che­iat intre Romania si Fond. De rezul­tat­ul evaluarii va depinde acordarea sau nu a celei de-a treia transe a impru­mu­tului, in valoare de 1,5 miliarde de euro. Mai mult decat atat, seful misiunii FMI pentru Romania, Jeffrey Franks, a anun­tat deja ca reprezentantii Fondului ar mai putea face o vizita in tara noastra, pen­tru a discuta despre evolutia ulteri­oa­ra a imprumutului acordat Romaniei, in conditiile instabilitatii politice actuale de la Bucuresti. Continuarea cu succes a programului FMI in Romania dupa 2009 este conditionata de adoptarea de catre autoritatile de la Bucuresti a Legii Buge­tu­lui de stat pentru 2010 pana la finele anu­lui in curs. Iar deficitul bugetului gene­ral consolidat nu trebuie sa depa­sea­sca 5,9% din Produsul Intern Brut (PIB).

Aurelian Dochia, Managing Partner in cadrul Concept Business Consulting, a declarat pentru ,,Financiarul” ca pro­blema reala a Romaniei nu este primirea transei a treia din acordul de imprumut incheiat cu FMI. Mai ales ca pot fi inde­pli­nite, in cele din urma, conditio­na­li­ta­tile ce stau in calea primirii sumei de 1,5 miliarde de euro, iar Fondul nu are in prezent argumente sa nu acorde banii Romaniei.


Respectarea conditiilor impuse de FMI, adevarata problema


Adevarata problema consta in inde­pli­nirea de catre Romania a conditiilor pen­tru a putea primi si restul de sase mili­arde de euro pe parcursul anului viitor. Oficialitatile de la Bucuresti au obli­gatia sa adopte Legea Bugetului de stat pentru 2010 pana la sfarsitul anului in curs, in caz contrar intreg acordul cu FMI aflandu-se sub semnul intrebarii, in opinia analistului financiar. Insasi con­tinuarea acordului cu Fondul este in prezent in pericol, este de parere Aure­lian Dochia, ceea ce arunca mari semne de intrebare asupra starii economiei ro­ma­nesti de anul viitor. Pentru ca sistarea acordului cu Fondul nu va avea reper­cu­siuni negative doar prin prisma im­pru­mutului pe care tara noastra nu il va mai primi. Romania va avea de suferit inclusiv la capitolul credibilitate, va primi aprecieri negative din partea agen­tiilor de rating si va esua, ca atare, in atra­gerea investitiilor straine. Sistarea acordului cu Fondul ar fi cea mai nefe­ri­cita situatie in care s-ar putea afla Ro­ma­nia, pentru ca ii va afecta serios capa­citatea de finantare de pe pietele inter­nationale si va creste semnificativ costul finantarii externe. Mai mult decat atat, moneda nationala va fi supusa unor puternice presiuni de devalorizare in 2010, daca se va renunta la acordul cu FMI.


Suplimentarea finantarii in 2010


Reprezentantii mediului de afaceri spun ca autoritatile de la Bucuresti pun indeplinirea conditiilor prevazute in acor­dul cu FMI in fata intereselor econo­miei nationale. Florin Pirvu, vicepre­se­din­tele Consiliului National al Intre­prin­derilor Private Mici si Mijlocii din Ro­ma­nia (CNIPMMR), este de parere ca nu pla­neaza niciun pericol asupra acordului incheiat de Romania cu Fondul. Vice­pre­sedintele CNIPMMR a declarat pentru ,,Financiarul” ca oficialii de la Bucuresti au o atat de mare nevoie de bani, incat vor face tot posibilul sa indeplineasca toate conditiile din programul FMI. Chiar daca acest lucru presupune sto­pa­rea platilor catre sectoare vitale ale eco­nomiei, cum ar fi sectorul energetic si agricultura.

Florin Pirvu spune ca de­ficitul Bugetului de stat pe 2009 s-a sta­bilizat pe sfarsitul anului nu in urma unor masuri de rationalizare a chel­tu­ielilor publice pe care le-ar fi luat Gu­ver­nul, ci pur si simplu prin sistarea platii subventiilor catre agricultura, sectorul energetic si prin taierea finantarii vitale catre alte sectoare ale economiei. Prin urmare, eco­nomia nationala va trece prin momente foarte grele in 2010, ceea ce va atrage dupa sine nevoia de supli­mentare a finantarii externe pe care tara noastra o primeste de la organismele financiare internationale. De altfel, vice­prese­dintele CNIPMMR spune ca rene­gocierea acordului cu FMI, evocata din ce in ce mai des de presedintele Traian Basescu, nu face referire la mo­di­ficarea conditiilor din programul Fon­dului pentru ca tara noastra sa poata primi transa a treia a imprumutului, ci va implica o solicitare din partea Roma­niei pentru  suplimentarea finantarii. Sin­gura masura de criza pe care a fost in stare sa o adopte Guvernul in 2009 a fost apelarea la finantarea externa venita din partea organismelor financiare inter­nationale. Mai mult decat atat, banii proveniti din imprumuturile externe au mers aproape exclusiv in consum, nu in investitii, asa cum ar fi trebuit, ceea ce va face ca tot populatia sa suporte costurile finantarii externe.

Florin Pirvu afirma ca economia nationala se afla intr-o stare atat de proasta, in urma evolutiei si a masurilor adoptate in 2009 de guver­nanti, incat dupa primele doua-trei luni din 2010 va fi nevoie de un nou acord de finantare intre Romania si FMI sau de supli­mentarea acordului in curs.


Acordul cu FMI, arma politica


Pe de alta parte, analistul financiar Dragos Cabat, Managing Partner in cadrul Financial View si presedintele Asociatiei CFA Romania, ne-a declarat ca este posibila amanarea platii celei de-a treia transe din acordul cu FMI.

Con­ditionalitatile din program vor fi doar motive la vedere, in fapt, Fondul va dori sa puna presiune asupra autorita­tilor de la Bucuresti pentru crearea unei stabilitati politice. Mai ales ca, in prezent, acordul cu Fondul este folosit ca arma politica in campania electorala, spune presedintele Asociatiei CFA Ro­mania, care nu crede ca autoritatile nu au in prezent bani de pensii si de salarii, asa cum au declarat recent. In plus, Dragos Cabat este de parere ca Romania, din postura de membra a Uniunii Europene, nu este deloc in pericolul unei sistari a acor­dului cu Fondul, chiar daca autoritatile de la Bucuresti vor esua sa indeplineasca toate conditionalitatile impuse in program.