Instantele nu mai au bani sa-si achite cheltuielile curente, deoarece si-au epuizat bugetele. Lipsa finantarii se va resimti in vara, atunci cand nu vor fi bani pentru citatii, internet, energie electrica si alte asemenea cheltuieli. Dragos Calin, vicepresedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, spune, intr-un interviu acordat pentru „Financiarul”, ca decizia Tribunalului Vrancea de a da in judecata statul roman pentru ca nu-i asigura finantarea este un semnal de alarma extrem de serios.


„Financiarul“: Ce probleme are Justitia in privinta finantarii?
Dragos Calin: In luna aprilie 2009, Adunarile Generale ale ins­tan­te­lor si Parchetelor au solicitat ferm au­toritatilor statului asumarea pu­bli­ca si respectarea standardului uni­ver­sal al independentei ju­decatorilor, in principal in ce priveste ga­ran­tarea prin lege intr-un mod trans­pa­rent, stabil si previzibil a sigurantei, remuneratiei corespunzatoare, a conditiilor de munca, a pensiilor si a varstei de pensionare a judecatorilor.

Subfinantarea Justitiei este o stare de lucruri care s-a manifestat si in anii precedenti. Astfel, a fost necesar ca bugetele Justitiei sa fie rectificate sen­sibil, pentru a se putea su­pra­vie­tui. In conditiile generale ale crizei financiare din 2009, Justitia are de su­ferit chiar mai mult decat celelalte do­menii. Astfel, bugetul stabilit pen­tru 2009 este insuficient, de fapt este mult redus in comparatie cu bugetul din 2008. Lipsa finantarii se va re­sim­ti drastic in vara, cand instantele vor ramane fara citatii, fara hartie, fara internet, fara curent electric, pro­ba­bil se va judeca in parcuri, sub razele primitoare ale soarelui verii.


Cum vi se pare decizia presedintelui Tribunalului Vrancea de a da in judecata statul pentru ca nu are fonduri suficiente?
Pentru prima oara, o instanta, res­pectiv Tribunalul Vrancea, a so­li­citat dreptul de a fi finantata co­res­punzator, integral si adecvat de la Bu­getul de stat, astfel incat sa se asi­gure functionarea neintrerupta a ins­tantei, drept vatamat, ca urmare a  neindeplinirii de catre statul ro­man a obligatiei de finantare a ac­ti­vi­tatii sale.

Sigur, desi pare probabila o so­lu­tie de respingere, ca inadmisibila, a unei astfel de cereri, aceasta este de na­tura a trage un semnal extrem de se­rios asupra subfinantarii sis­te­mu­lui. Se arata ca, incepand cu luna iu­nie 2009, sumele inscrise la mai mul­te alineate bugetare s-au epuizat in­te­gral, in momentul de fata Tri­bu­na­lul Vrancea, prin ordonatorul de cre­dite, nu mai poate angaja alte chel­tuieli, fiind astfel iminenta blo­ca­rea completa a activitatii sale si a celor trei judecatorii din cir­cums­criptia sa. Se afla intr-o astfel de si­tuatie, spre exemplu, fondurile pre­vazute pentru energie electrica, ast­fel incat facturile curente pentru furnizarea curentului pentru luna iunie si urmatoarele nu vor mai pu­tea fi acceptate la plata. Intreruperea energiei electrice in cele patru ins­tan­te din Vrancea va duce la blo­ca­rea activitatii acestora, nemaifiind posibila inregistrarea si repartizarea dosarelor nou formate, functionarea calculatoarelor si, implicit, a sis­te­mu­lui informatic de gestiune a do­sa­relor ECRIS, inregistrarea sedintelor de judecata in materie penala, func­tio­narea instantei pentru cauzele ur­gen­te in materie penala dupa in­serarea naturala, pregatirea sedintelor de judecata, a incheierilor si ho­ta­ra­rilor judecatoresti.   


Cum sunteti afectati de modul in care se elaboreaza legislatia?
In ultimii 20 de ani, legislatia na­tio­nala s-a modificat in asemenea ritm incat au existat cinci-sase re­gle­men­tari succesive ale fiecarui do­me­niu, fapt care a determinat si lipsa unei jurisprudente unitare a ins­tan­te­lor judecatoresti. In cauze similare, aceeasi instanta (spre exemplu, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fis­cal, caz mediatizat din plin, a pro­nun­tat solutii diferite, respectiv sentintele civile nr. 2.850/28.10.2008 si nr. 2.529/01.10.2008), ridica iarasi problema practicii judecatoresti ne­uni­tare, retinuta si de Raportul In­ter­mediar al Comisiei Europene privind progresele realizate de Romania in ca­drul Mecanismului de cooperare si verificare, raport dat publicitatii la 12.02.2009. Uniunea Nationala a Ju­de­catorilor din Romania a solicitat cons­tant gasirea unei solutii re­zo­na­bile de a conferi, cat mai rapid, prin lege organica, statutul constitutional al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de interpret oficial al legislatiei si, in special, de factor de unificare rapida a practicii jurisdictionale.


Cat de mult afecteaza Justitia lipsa unei practici judiciare unitare?

Este necesara urgentarea pro­iec­tu­lui de lege referitor la practica ne­uni­tara, cu atat mai mult cu cat, in­cepand cu cauza Beian impotriva Ro­maniei (hotararea din decembrie 2007), Curtea Europeana a Drep­tu­ri­lor Omului a relevat inexistenta unei jurisprudente unitare, initial la ni­ve­lul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar ulterior in ce priveste hotarari judecatoresti pronuntate de instante teritoriale diferite asupra aceluiasi gen de speta sau chiar de completuri diferite ale aceleiasi instante.

In acest context, este evident esecul ma­su­ri­lor administrative luate de Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Cur­te de Casatie si Justitie (se­dinte de practica neunitara, minute, grupuri de lucru), esec care a condus la im­po­si­bilitatea asumarii res­pon­sa­bi­litatii sociale a asigurarii pre­vi­zi­bi­li­tatii si coerentei Justitiei, coroborat cu lipsa de vointa a tuturor de­ci­den­tilor (Mi­nis­terul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Cur­te de Casatie si Justitie, Senatul si Ca­me­ra Deputatilor) de a gasi rapid o solutie pentru a evita astfel de si­tuatii.


Va plangeti de subfinantarea Justitiei, dar sunteti printre cei mai bine platiti bugetari. Cum comentati aceasta situatie?
Urmare a unor conditii fa­vo­ra­bi­le prevazute de lege, un numar de pes­te 700 de magistrati au parasit pro­fesia, in primele cinci luni ale anului 2009, unii dintre acestia avand varste sub 50 de ani. Prin ur­ma­re, nu se poate imputa ma­gis­tra­tilor faptul ca au devenit pensionari de lux, prin dispozitii adoptate chiar de legiuitor.

In aceste conditii, mo­dul in care este gandita, pentru vii­tor, remunerarea magistratilor va avea un efect descurajant cu privire la pastrarea magistratilor in sistem si va fi un impediment insur­mon­ta­bil in absorbtia unor resurse umane calificate. Spre exemplu, remune­ra­tia unui judecator stagiar va fi cu si­gu­ranta inferioara incasarilor rea­lizate pentru apararea asigurata din oficiu, in cauzele penale, de catre un avocat stagiar. Acelasi judecator sta­giar nu va beneficia nici de o norma de dosare similara normei didactice si nici de timpul liber si tichetele afe­rente, echivalente celor de care se bu­cura un profesor in timpul va­can­telor scolare.


Ce trebuie facut pentru a se evita situatia in care s-a ajuns acum, ca statul roman sa le datoreze magistratilor drepturi salariale de cateva sute de milioane de euro?

In momentul de fata, exista o ca­te­gorie de hotarari judecatoresti ire­vo­cabile, prin care s-au stabilit drep­turile individuale, consacrate juris­pru­dential de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in continuare sau pentru viitor, atat pentru sporul de 50% pen­tru risc si suprasolicitare neu­ro­psi­hica, cat si pentru alte drepturi sa­lariale.

Pentru a inlatura discriminarile evidente produse prin aceste ho­ta­rari judecatoresti, legiuitorul, fie el si cel delegat, are obligatia de a cons­tata, printr-un act normativ, ca sunt si raman abrogate toate „drepturile“ neconsacrate legislativ, apte a avea un asemenea efect, ori de a prevedea legislativ, pentru viitor, un spor de 50% pentru risc si suprasolicitare neuropsihica. Aceasta, intrucat in mo­mentul in care un reclamant, fie el si magistrat, se adresa instantei judecatoresti, prin intermediul ju­ris­prudentei clare a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, acesta avea o speranta legitima de a obtine recunoasterea creantei sale, decizia instantei supreme data in recursul in interesul legii privind sporul de risc si solicitare neu­ro­psi­hica opunandu-se celorlaltor ins­tan­te intocmai ca si legea.


Lipsa finantarii se va resimti drastic in vara, cand instantele vor ramane fara citatii, fara hartie, fara internet, fara curent electric, probabil se va judeca in parcuri, sub razele primitoare ale soarelui verii.



CARTE DE VIZITA


  • s-a nascut pe data de 10 iunie 1976, la Slatina
  • 1990-1994 Colegiul National Ion Minulescu Slatina
  • 1994-1998 Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti
  • 2001-2003 Institutul National al Magistraturii, al doilea din promotie
  • 1998-2001 consilier juridic Directia Generala a Finantelor Publice Olt
  • 2003-2004 judecator stagiar Judecatoria Horezu, jud. Valcea
  • 2004-2007 judecator definitiv Judecatoria Slatina
  • 15.11.2007-31.03.2009 judecator Tribunalul Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale
  • 1.04.2009-prezent judecator Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Civila si pentru cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale