Autostrăzi, căi ferate, hidrocentrale, spitale, școli, infrastructură pentru transportul energiei regenerabile sau chiar organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020 sunt destinațiile prioritare ale investițiilor publice propuse de oamenii de afaceri și de analiști. Poate că opțiunile nu par noi. De altfel, nici nu sunt, un semn că perioada ultimilor 22 de ani nu a fost suficientă pentru a moderniza România. În același timp cu prioritizarea acestor investiții, atât analiștii, cât și oamenii de afaceri mai susțin la unison un aspect: eliminarea risipei de bani publici.

DIALOGUL SURZILOR: oamenii de afaceri recomandă, guvernanții își văd de ale lor

Anul 2012 a adus pe frontul investițiilor publice două vești: una bună și una mai puțin bună. Să începem cu ultima: pe fondul unei absorbții modeste a fondurilor europene, la rectificarea bugetară din august, cheltuielile de investiții – care includ cheltuielile de capital din surse proprii, cele aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cele legate de programele cu finanțare rambursabilă și alte transferuri de natura investițiilor – au fost ajustate cu 2,07 miliarde de lei. Pe date brute, care includ și impactul swap-urilor, scăderea este de aproximativ un miliard lei. Astfel, nivelul cheltuielilor de investiții pentru 2012 a scăzut la 36,4 miliarde de lei.
„Tăierea investițiilor înseamnă că pe termen scurt se poate echilibra deficitul bugetar, dar pe termen lung este pusă în primejdie creșterea economică și competitivitatea României. Dar cine se uită la lucruri pe termen lung, când ziua de mâine este cea care ne doare cel mai mult? Mai ales că nu avem nici acum - deși de 20 de ani toți miniștrii de finanțe critică predecesorii lor și spun că ei vor fi primii care vor face asta - un buget multianual bazat pe proiecte de investiții clare. Dimpotrivă, la nivel de stat investițiile par că se fac «după nevoi de moment» și fără a se gândi nimeni cum se vor asigura sumele necesare pentru finalizarea proiectelor demarate, în anii următori. Și, de obicei, în anii următori se taie respectivele sume și, tot de obicei, pornesc alte investiții care și ele rămân neterminate”, spune analistul Dragoș Cabat, managing partner al companiei de consultanță eFin.

Din punctul său de vedere, autostrăzile, sănătatea și educația trebuie să fie prioritare pentru investiții publice. „Modernizarea spitalelor, dotarea lor cu echipamente medicale este o investiție pentru care se pot atrage fonduri europene. Același lucru este valabil și pentru refacerea infrastructurii educaționale”, punctează Dragoș Cabat.

Cum s-au risipit banii

Fără doar și poate, într-o economie normală, investiția publică reprezintă unul dintre motoarele principale de stimulare a creșterii: creează locuri de muncă și aduce venituri importante la buget. În România, statul a inițiat în ultimii ani peste 40.000 de proiecte de investiții publice și astfel am ajuns - teoretic, bineînțeles – campioana Europei, atât ca pondere a acestor cheltuieli în PIB, cu 4,7%, cât și ca procent din veniturile bugetare totale, de 14%.
Cu toate acestea, impactul asupra creșterii economice, asupra încasărilor bugetare sau asupra creării locurilor de muncă a fost marginal. Infrastructura, fie ea rutieră, feroviară, spitalicească, educațională sau energetică, a rămas precară.
De altfel, Raportul anual al Consiliului Fiscal, condus de economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru precizează clar: „Deși România a avut în perioada 2001-2011 cea mai mare cheltuială de investiții publice în cadrul țărilor europene ca pondere în PIB, state precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia și Slovenia, cu cheltuieli de investiții mai mici, au o calitate a infrastructurii mai bună, ceea ce demonstrează eficiența scăzută a acestor cheltuieli în cazul României.”
Raportul mai precizează că, în pofida recomandărilor anterioare ale Consiliului Fiscal privind necesitatea prezentării unei liste de priorități investiționale la nivel național, lipsesc în continuare informații concrete privind distribuția investițiilor pe politici sectoriale, detalierea proiectelor de investiții considerate prioritare, precum și alocările multi-anuale de fonduri pentru acestea.
Iar banii s-au risipit. Pe săli de sport construite în comune cu 500 de locuitori, pe bazine de înot plătite cu sute de mii de euro, dar neîncepute, pe contracte semnate cu firme care au intrat în faliment sau care execută lucrările cu întârzieri chiar și de un an, pe locuri de joacă pentru „copiii” de peste 80 de ani.

Într-o situație absurdă
După acest tablou dramatic al risipirii banului public este momentul să dăm și vestea bună din 2012: Ministerul Finanțelor a inițiat o investigare a frontului investițional. Deși nu avem multe detalii, se pare că din cele 674 de proiecte de investiții publice analizate, cu o valoare cumulată de 211 miliarde de lei, instituția a identificat drept ineficiente 212 proiecte, în valoare de 36,2 miliarde de lei, urmând ca acestea să fi reevaluate.

„Această analiză este binevenită și asta pentru că în domeniul investițiilor publice ineficiența continuă să fie foarte mare. În acest domeniu sunt necesare două linii de urmat: eliminarea risipei prin creșterea eficienței, ceea ce va duce la randamente ridicate ale investițiilor publice realizate și prioritizarea lor”, spune analistul Daniel Dăianu.

Acesta consideră că România a ajuns într-o situație absurdă.

„Nu avem bani - de exemplu nu alocăm pentru Centura Capitalei - dar alocăm pentru altele, sub motivul că sunt demarate de mult timp și există riscul ca, prin nefinalizarea lor, România să fie dată în judecată”, punctează Daniel Dăianu.

Analistul avertizează însă că, în plus, România are nevoie de procedee eficiente de urmărire a acestor investiții, pentru evitarea așa-numitelor costuri excesive, care pot determina dublarea sau triplarea cheltuielilor efective. „Nu avem contracte bine întocmite, iar cazul Bechtel este o dovadă în acest sens”, atrage atenția analistul.

De altfel, acesta precizează că, deși unele proiecte demarate au fost bine alese, costurile excesive au determinat nefinalizarea lor. „Cu prima alocare a fondurilor europene, România ar fi putut să finanțeze coridorul IV, modernizarea Portului Constanța sau refacerea sistemelor de irigații. Toate țin însă de strategia de dezvoltare, de ceea ce face fiecare minister, iar aici cei de la Transporturi sunt de criticat”, conchide Daniel Dăianu.

Riscul unor simple declarații de intenție?
Oamenii de afaceri sunt ușor sceptici în ceea ce privește rezultatul inițiativei Ministerului Finanțelor de a analiza și de a renunța la proiectele de investiții ineficiente.
„Dacă analiza tuturor proiectelor de investiții va fi făcută publică vom avea un punct de plecare pentru prioritizare, pentru că niciodată nu s-a știut unde se duc banii pentru investiții publice. Până atunci această inițiativă rămâne doar o declarație de intenție. Pe de altă parte, renunțarea la o serie de proiecte începute poate să aibă succes pe termen scurt, însă pe termen lung va avea consecințe, adică repercusiuni negative. Cum poți să–i spui, peste noapte, unei firme, care a angajat mână de lucru, a început să cheltuiască, faptul că proiectul nu mai este o prioritate și Guvernul renunță la el? Ce va face? Va aduce bani de acasă? Nici la mașină nu poți pune frână într‑un metru!”, arată secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan.
Din punctul său de vedere, prioritatea zero pentru investiții publice în România o reprezintă infrastructura rutieră și feroviară, iar apoi urmează școlile și spitalele. „De 22 de ani încă nu știm de câte instituții de învățământ avem nevoie și câte nu au avize de funcționare. În ceea ce privește spitalele, ba se închid, ba se deschid. De aceea trebuie rezolvată cu prioritate și această problemă”, concluzionează Cristian Pârvan.

Regula: Impactul la nivelul societății
Pentru analistul Radu Crăciun, directorul de investiții al Eureko, zonele prioritare ale investițiilor publice trebuie să fie infrastructura, rețeaua energetică și agricultura.
„Cu alte cuvinte, avem nevoie de drumuri, de sisteme de irigații, de o infrastructură nouă care să țină cont de modificările care au intervenit în structura producției de energie electrică, de posibilitățile de stocare ale acesteia – și mă refer aici la sursele regenerabile”, punctează Radu Crăciun.
În același timp, analistul consideră că prioritizarea investițiilor publice trebuie să țină cont de impactul semnificativ la nivelul societății.
„Investitiile publice în România s-au ghidat după sintagma «puțini bani, multe proiecte». De exemplu, dacă se construiește o sală de sport, atunci aceasta nu trebuie amplasată într-o comună cu puțini locuitori, ci trebuie să fie o sală polivalentă.
Același lucru este valabil și pentru bazinele de înot. Dacă tot se construiește o piscină, atunci să fie una olimpică”, adaugă directorul de investiții al Eureko.

Cele 10 proiecte recomandate de investitorii străini
Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a propus încă de anul trecut o listă de zece investiții prioritare, printre care se numără autostrăzi, o hidrocentrală și un proiect de construire a unui laser de mare putere. CIS susține că prin dezvoltarea prioritară a acestor zece investiții, produsul intern brut al țării ar crește cu câte 4,8% în 2012 și 2013, cu 4,2% în 2014 și cu 3,3% în 2015. De asemenea, investițiile ar urma să creeze 445.000 de noi locuri de muncă până în 2015.

„Prioritățile sunt numeroase, iar constrângerile bugetare mari pentru România anilor 2012-2020. Fie că este vorba de Coridoarele de autostrăzi IV sau IX sau de modernizarea porturilor, a aeroporturilor și a căilor ferate, toate acestea, implică un exercițiu amplu de proiecții strategice, capabilități de administrare și management extinse din partea autorităților și a instituțiilor publice, resurse specializate și dedicate acestui segment important”, a punctat Markus Wirth, membru în board-ul CIS.

„Este nevoie de eficiență și transparență la toate nivelurile și pe parcursul tuturor etapelor în ceea ce privește propunerea de proiecte viabile și eligibile pentru absorbția banilor europeni. În acest sens, ar fi binevenită crearea unei entități separate care să gestioneze și să controleze evoluția în bune condiții a unor proiecte de infrastructură complexe.

Autoritățile trebuie să apeleze la specialiști pentru a face acest transfer de know-how și să fie, în același timp, conectate la pulsul mediului de afaceri local și internațional, inclusiv cel financiar, în condițiile intensificării competiției între state pentru atragerea de finanțări”, adaugă Markus Wirth.

În loc de concluzie
Timp de 22 de ani, România a experimentat o varietate largă de modele economice, mai mult sau mai puțin importate. Însă niciunul nu a avut succes, pentru că fundamentul pe care au fost aplicate a rămas mereu același: disparități sociale uriașe, infrastructură precară, corupție și evaziune fiscală. În ceasul al 12-lea, când Europa, prin Pactul Fiscal, pune frână oricărei tendințe de risipire a banului public, va trebui, într-un fel sau altul să se alegă. Poate că, în sfârșit, vor fi alese investițiile publice mari, cu efecte de multiplicare la fel de mari în economie și societate. Poate că acesta este exact cercul virtuos care ne lipsește: banii publici investiți în proiecte serioase, care să permită cel puțin finanțarea sănătății și a educației.

LISTA DE RECOMANDĂRI
1 Autostrada Nădlac-Sibiu, ca parte a Coridorului IV, care va lega Europa de Vest de Marea Neagră;
2 Dezvoltarea autostrăzii București-Brașov;
3 Proiectele de infrastructură Craiova-Constanța;
4 Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești;
5 Sprijin guvernamental substanțial pentru proiectul paneuropean Extreme Light Infrastructure (ELI) – care ar putea pune România pe harta lumii cercetării;
6 Dezvoltarea infrastructurii de transport de electricitate necesară transportului energiei suplimentare care va fi produsă de generatoarele eoliene din Dobrogea;
7 Construcția unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă;
8 Găzduirea Campionatului European de Fotbal din 2020;
9 Dezvoltarea infrastructurii pentru prevenirea inundațiilor;
10 Reabilitarea și dezvoltarea sistemului de irigații pentru agricultură, canalul Siret-Bărăgan.
În paralel cu aceste priorități investiționale, Consiliul Investitorilor Străini consideră că autoritățile trebuie să dezvolte procedee de urmărire a derulării investițiilor și militează pentru o transparență totală în derularea proiectelor complexe finanțate din fonduri europene.

LISTA DE PRIORITĂȚI A GUVERNULUI
1. Dezvoltare regională
- Reabilitarea rețelelor de alimentare cu energie termică (transport și distribuție) din localitățile urbane aflate în proprietatea publică a autorităților locale;
- Realizarea rețelelor de utilități publice destinate structurilor de afaceri care dezvoltă parcuri industriale, clustere economice, poli de competivitate;
- Reabilitarea termică a clădirilor publice destinate unităților de învățământ;
- Reabilitării clădirilor cu valoare de monument istoric care se află în stare avansată de degradare;
- Realizarea infrastructurii de protecție a clădirilor care se află în zonele cu risc de calamități naturale crescut, în special de protecție împotriva inundațiilor și a zăpezilor cu pericol de troienire;
- Consolidarea clădirilor aflate în zonă de risc seismic, destinată protecției clădirilor împotriva dezastrelor naturale cauzate în special de cutremure.
2. Turism:
- Realizarea de centre balneare cu scopul de a susține turismul balnear, în localitățile care dispun de resurse geotermale sau alte resurse cu potențial terapeutic;
- Programul Național pentru Turism Verde în localitățile care dispun de valori naturale protejate sau de zone verzi cu potențial turistic (păduri și resurse de apă) în cadrul localităților care pot fi explotate în scop turistic;
- Reabilitarea infrastructurii de acces în stațiunile turistice, precum și reabilitarea rețelelor de utilități publice din stațiuni.
3. Infrastructura rutieră
- Finalizarea secțiunilor de autostradă și a centurilor ocolitoare aflate în construcție (Autostrada București-Ploiești, Autostrada Cernavodă-Constanța, varianta de ocolire Deva-Orăștie la standard de autostradă, centurile cu profil de autostradă Arad și Constanța), a unor proiecte de reabilitare a drumurilor naționale în curs de execuție, precum și finalizarea altor obiective de infrastructură;
- Demararea lucrărilor de execuție pentru tronsoanele de autostradă, cu finanțare europeană, aflate pe Coridorul IV Pan-European: (Timișoara-Lugoj, Lugoj-Deva), precum și pentrulucrările de modernizare a drumurilor naționale DN 66 Bumbești-Jiu-Petroșani și DN 76 Șoimul–Vârfurile;
- Realizarea studiului de prefezabilitate pentru construcția Autostrăzii Sudului: București–Alexandria–Slatina-Craiova–Timișoara;
- Demararea procedurilor în vederea atribuirii contractului de concesiune pentru realizarea mai multor proiecte de infrastructură:
Centura București la profil de autostradă, Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni, Autostrada Comarnic-Brașov;
- Lansarea în regim de concesiune a proiectului Pod rutier peste Dunăre la Brăila–Galați;
- Demararea ultimei etape de reabilitare a celor 1.200 de km de drumuri naționale, aflate pe rute secundare, care nu au fost cuprinse în programele de reabilitare.