Ministerul Finantelor a atras de la inceputul acestui an 21,2 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat, cu 3 miliarde de lei peste valoarea pro­gramata. Succesul a fost asigurat de apetitul  investitorilor straini pentru certi­ficatele de trezorerie pe termen scurt. In schimb, licitatiile cu obligatiuni de stat pe termen lung, grevate de o plafonare a randamentelor la maximum 7,4%, nu au adus rezultatele estimate.

Ministerul de Finante va trebui sa faca fata saptamana viitoare celui mai ridicat varf de plata al datoriei publice de la inceputul acestui an, titlurile de stat ajunse la maturitate  totalizand, in data de 4 mai, 2,8 miliarde de lei.  Urmatorul varf lunar al datoriei publice va fi inregistrat in 29 iulie 2011, cand alte emisiuni de certificate de trezorerie, de 5,2 miliarde de lei, vor ajunge la scadenta. In sfarsit, cel de-al treilea nivel maxim din 2011 va fi atins in data de 26 octombrie, cand ajung la scadenta alte emisiuni de obligatiuni de stat in valoare de 3,15 miliarde de lei. Fara doar si poate, datoria va fi refinantata, insa, in pofida incercarilor, Ministerul Finantelor nu reuseste sa obtina si rostogoliri de succes ale datoriei publice prin emisiuni pe termen lung in lei asteptate de investitori.


Record in ianuarie pentru scadentele la un an


De la inceputul acestui an, Finan­tele au atras 21,2 miliarde de lei, cu 3 miliarde de lei peste valoarea progra­mata pentru primele patru luni din 2011.

Comparativ cu perioada similara a anului trecut, sumele atrase au fost cu 4 miliarde de lei mai mari. Cel mai mare succes l-au avut emisiunile lan­sate in ianuarie, cand valoarea pro­gramata, de 4,8 miliarde de lei, a fost depasita cu aproape 46%, ca urmare a unei licitatii suprasub­scrise de aproape trei ori cu certificate de trezorerie cu scadenta la 12 luni, la un randament mediu de 6,69%. In ianuarie, Ministerul Finantelor a atras 7 miliarde de lei.

O depasire a programului de im­pru­muturi a fost inregistrata si in apri­lie, investitorii cumparand certificate de trezorerie cu discount si obligatiuni de tip benchmark in valoare de 6,15 miliarde de lei, cu 1,65 miliarde de lei peste programul lunar. Rezultatul s-a datorat unor emisiuni de certificate cu scadente la 1 an si 5 luni. Prima a fost suprasubscrisa de peste doua ori, la 2,3 miliarde de lei, cu un randament mediu de 6,84%, iar a doua cu 200 de milioane de lei, la 1,2 miliarde de lei, cu un randament mediu de 6,32%.

In februarie si martie, Finantele nu au reusit sa-si atinga tintele progra­mate. In luna februarie, au lansat emi­siuni in valoare de 5,4 miliarde de lei, dar nu au reusit sa atraga decat 4,7 mili­arde de lei. In martie, pentru atingerea tintei programate, Finantelor le-au mai lipsit 100 de milioane de lei. De altfel, in data de 3 martie s-a inregistrat si singura licitatie esuata din acest an, cand au fost emise obligatiuni pe trei ani, in valoare de 600 de milioane de lei, valoarea estimata de analisti a randamentului mediu cerut fiind de 7,5%. Pe de alta parte, licitatia de certi­ficate cu scadenta la un an „a salvat” programul, emisiunea fiind supra­subscrisa cu 400 de milioane de lei, la 1,4 miliarde de lei si la un randament mediu de 6,97%. 


„Dobanzile“ sunt in crestere


De altfel, emisiunile pe termen scurt au avut cel mai mare succes, in pofida faptului ca randamentele reale au intrat pe un trend de scadere inca de anul trecut, ca urmare a cresterii ratei inflatiei.

„Pentru maturitati scurte, nivelul randamentelor este dat de raportul dintre cerere si oferta. Faptul ca unele emisiuni pe termen scurt sunt bine plasate indica interesul investitorilor straini pentru care inflatia nu este un parametru de referinta, ci cursul de schimb”, arata Radu Craciun, direc­torul de investitii al Eureko Pensii. In conditiile in care estimarile arata o apre­ciere a monedei nationale pentru sfarsitul anului, acesta considera ca investitorii mizeaza pe castiguri de capital semnificative la randamentele actuale. In schimb, analistul considera ca Finantele incearca o plafonare a randa­mentelor pentru emisiunile pe termen lung.  Potrivit datelor MFP, pentru obligatiunile cu scadenta la cinci ani sau sase ani, acestea nu au depasit 7,4%. La licitatia din 3 martie, unde se pare ca investitorii au cerut randamente mai mari, ministerul a respins toate ofertele. Insa refuzurile au venit cu un cost, Finantele pierzand din sumele programate de la inceputul anului aproximativ 1,2 miliarde de lei.

„Ministerul Finantelor spune ca se finanteaza mai ieftin daca plateste, de exemplu, randamente de 7% pe termen scurt. Un randament mai mare, chiar cu un punct procentual, dar pentru o emisiune de titluri de stat pe termen lung este mult mai ieftin”, este de parere analistul Florin Citu. La randul sau, Lucian Anghel, econo­mistul-sef al BCR, spune ca un cost mai ieftin al emi­siunilor pentru finan­tarea defi­citelor nu se poate obtine decat daca Romania va avea credi­­bilitate pe plan extern. „In con­ditiile in care acordul de tip preventiv incheiat cu FMI si Uniunea Europeana nu mai asigura fonduri pentru acope­rirea deficitului bugetar, autoritatile vor trebui sa se orienteze spre accesa­rea pietei locale, dar mai ales a celei internationale. Insa pentru obtinerea unor costuri reduse, Romania va trebui sa aiba credibilitate, arata Lucian An­ghel. In opinia sa, la un moment dat tara noastra va iesi complet de sub tutela unor astfel de acorduri, insa pana atunci, cel de  tip preventiv repre­zinta exact tranzitia catre obtinerea credibilitatii necesare accesarii pietei internationale.  Econo­mistul-sef al BCR estimeaza totodata ca, din cauza presiunilor inflationiste, randamentul emisiunilor pe termen lung ar putea intra pe un usor trend crescator.