Deprecierea leului nu va duce la creştere economică în România, întrucât lipsesc capacităţile excedentare de producţie care să susţină o ofertă puternică, apreciază guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precizând că banca centrală a vândut în piaţă numai din valuta preschimbată de Ministerul Finanţelor.


"Dacă spui că depreciez cursul, îmi creşte competitivitatea şi duce la creşterea economică. Cursul poate fi o supapă doar pentru dezechilibre acumulate. Trebuie să ai capcităţi de producţie excedentare. Sau investiţii rapide, sau domenii, cum sunt cele din agricultură, unde 10% face diferenţa, poţi să exporţi. Nu văd această situaţie în România", a declarat Isărescu.

Pe de altă parte, şeful BNR afirmă că nici măcar exportatorii nu sunt foarte fericiţi cu deprecierea monedei naţionale, din cauză că au o structură vulenrabilă şi reclamă mai degrabă stabilitate decât un curs volatil. În completare, analistul Florin Câţu a explicat că mare parte dintre exportatori nu mai doresc deprecierea întrucât un grad relativ înalt din mărfurile exportate înglobează importuri, astfel că o creştere a cursului se resimte în costuri. 

Isărescu este de acord că prin depreciere se oferă o şansă producătorilor autohtoni să recâştige piaţa internă prin "omorârea importurilor", dar şi în acest caz este nevoie de investiţii şi creşterea capacităţilor de producţie. "Noi, prin intervenţiile noastre, am respectat o regulă strictă, am vândut în piaţă ceea ce ne-a vândut Ministerul Finanţelor, care s-a finanţat în ultimul timp preponderent de pe pieţele externe. În acest fel putem controla mai bine variaţiile masei monetare. Când ţi-a vândut Ministerul Finanţelor se creează masă monetară, iar sterilizările costă foarte mult, iar pierderile BNR reprezintă deficit, chiar fiscal (...) Am ţinut acest echilibru şi atunci problema cursului de schimb trebuie văzută în acest context", a spus Isărescu.

Cursul de referinţă afişat de BNR a urcat de marţea trecută până luni cu 7,7 bani, ceea ce înseamnă o depreciere de 1,73% a leului. Rata oficială de schimb a atins luni cel mai ridicat nivel din istorie, de 4,5275 lei/euro.Cursul de referinţă a coborât uşor marţi, însă de miercuri a început să revină pe creştere şi s-a apropiat de maximul istoric atins luni. Banca centrală a afişat miercuri un curs de referinţă de 4,5237 lei/euro.

Deprecierea leului de săptămâna trecută a fost mai mare pe piaţa interbancară, unde cursul a urcat cu 2% şi a stabilit vineri noul record istoric, de 4,5400 lei/euro, ca urmare a intensificării aversiunii la risc a investitorilor pe fondul tensiunilor politice dintre USL şi PDL şi care au culminat cu propunerea de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Potrivit dealerilor banca centrală a intervenit indirect pentru a tempera deprecierea leului, însă a vândut volume reduse de valută, spre deosebire de alte dăţi, când BNR a intervenit mai agresiv şi a vândut volume importante de euro. De la începutul acestui an, leul a scăzut cu 4,72% în raport cu euro.

In alta ordine de idei, Isarescu a declarat ca Investiţiile rămân în continuare marea problemă a creşterii economice, a declarat joi, la o masă rotundă pe teme economice, guvernatorul Băncii Naţionale a României /BNR/, Mugur Isărescu.

  'În mod cert, ca să ai creştere economică trebuie să creezi locuri de muncă şi să îţi crească productivitatea. De aici încep complicaţiile. În primul rând e nevoie de investiţii. E clar că România are o lipsă a economisirii şi ne trebuie capital străin. Am vrea să fie capital românesc, dar acest capital românesc din păcate a dispărut. Investiţiile interne sunt limitate şi nu avem mecanisme de a stimula prea mult economisirea sau acumularea, pentru că ar scădea consumul. Un om nu poate în acelaşi timp să crească şi rata economisirii şi rata consumului (...)Investiţiile, în continuare, rămân marea problemă a creşterii economice' a spus Isărescu.

Oficialul BNR a afirmat că România depinde în continuare de investiţii externe şi nu crede că ar putea fi atrase în continuare multe investiţii de portofoliu.

'Productivitatea şi crearea locurilor de muncă depind de investiţii. Investiţiile directe în sectoare neproductive cred că au ajuns la o limită. Pentru ca investiţiile să crească productivitatea unei ţări e nevoie de tehnologie şi există o supracapacitate de producţie în toate ţările emergente', a mai spus guvernatorul BNR, citat de Mediafax.