La vremuri noi, obiceiuri noi, spune o vorba inteleapta. Potrivit unui sondaj realizat la sfarsitul anului trecut de grupul de studii Observatoire Cetelem pe un esan­tion de 8.000 de europeni din 12 tari, comportamentul consumatorilor s-a mo­dificat pe durata crizei. Fenomenul este evident cu precadere in statele din sudul continentului. In cateva cuvinte, noua atitudine presupune „mai multa eco­no­mie si mai putine cheltuieli, produse ecologice si marfuri second-hand”.

Cine ar fi crezut, inainte de 2008, ca de­prinderile oamenilor, aparent adanc inradacinate in constiinta fiecaruia, pot cunoaste schimbari radicale in mai putin de doi ani. Dar criza - acest me­canism aproa­pe incontrolabil de sele­c­tie - a avut asupra opiniei publice cele mai diferite efecte, repercusiuni majore fiind cons­tatate inclusiv in obiceiurile de consum. In orice caz, populatia Europei a invatat din acesti ani de austeritate ca trebuie sa economiseasca mai mult si sa cheltuiasca mai putin. In acelasi timp, cumparatorii si-au format o noua atitu­dine fata de con­su­mul in sine: calitatile ecologice ale pro­du­selor au intrat in centrul atentiei ge­nerale. In plus, asa cum reiese din stu­diul Ober­vatoire Cetelem (filiala a bancii fran­ceze BNP Paribas), locuitorii Europei nu se mai inghesuie sa cumpere apa­ra­tu­ra electro­casnica. Sondajul a fost realizat in 12 state europene: Germania, Belgia, Spa­nia, Franta, Ungaria, Italia, Po­lo­nia, Por­tu­galia, Cehia, Marea Britanie, Slo­va­cia si Rusia. Interesant este ca, desi venitul lor nu este dintre cele mai ridi­cate din Eu­ro­pa, rusii sunt, in schimb, printre cei mai optimisti in privinta viitorului pro­priu si al tarii lor. Evaluand situatia ge­ne­rala din prezent si din anul imediat ur­mator, ei au acordat, pe o scara de 1 la 10, nota 5,6. Pen­tru 2009, nota este de 5,0 puncte, tot prin­tre cele mai ridicate.

Pe locul secund la optimism sunt britanicii (5,1 pentru 2010 si 4,5 pen­tru 2009), ur­mati de bel­gieni si germani, cu cate 4,9 puncte. Cei mai pesi­misti din punctul de vedere al consu­mu­lui sunt ungurii (3,1 puncte). Facand o me­die, s-a ajuns la un calificativ de 4,5 puncte pentru 2010, fata de 4,2 in 2009. Exceptie face Belgia, unde starea de spirit nu a ramas aceeasi in perioada de referinta.

Raportul dintre cheltuieli si consum


Cu toate acestea, in pofida cresterii optimismului, europenii intentioneaza sa fie mai stransi la buzunar, efectuand cheltuielile absolut necesare si punand restul de-o parte. In medie, intentiile europenilor din cele 12 tari analizate de a-si spori economiile in 2010 au crescut la 34%, de la 22%, cu un procent maxim in Rusia - 63%, fata de 22% in 2009. In medie, 53% dintre europeni si-au propus, anul acesta, sa-si mareasca veniturile facand mai multe economii, mai putin cu 12% fata de 2009. Cea mai accentuata scadere la acest capitol se inregistreaza in Germania, de la 82% anul trecut la numai 40% anul acesta. Exista si exceptii de la aceasta tendinta - in  Ungaria, Cehia si Slovacia. In ceea ce priveste raportul dintre intentiile de a cheltui si de a consuma, studiul constata ca, pentru prima data in ultimii 10 ani, dorinta de a gestiona mai prudent banii castigati predomina in patru dintre marile state europene: Spania, Franta, Italia si Portugalia. Autorii raportului cred, pe de alta parte, ca nivelul de consum va fi mentinut la cote inalte in Europa de pensionari. Pentru ca, sustine studiul, aceste cupluri incaseaza doua pensii, dispun de timp liber suficient si de posibilitati maxime de a cheltui. Daca in urma cu un deceniu familiile de pen­sionari consumau cu 7% mai putin comparativ cu „greutatea” lor in socie­tate, acum ei consuma, in medie, cu 7% mai mult. In acelasi tip, populatia europeana imbatraneste rapid. Pana in 2020, aproape 27% din populatia Frantei, 30% din cea a Germaniei si 22% din cea a Rusiei va avea peste 60 de ani.

Calitatea si durata de viata a produselor


Doua treimi dintre europeni sunt ferm convinsi ca perioada de criza le-a schimbat radical comportamentul de consumatori. In Rusia, acest procent este de 72% dintre persoanele participante la chestionar. Au aparut, in acest context, noi obiceiuri, noi deprinderi. Astfel, tot mai multe dintre produsele achizi­tio­nate sunt selectate in functie de factorii ecologici. In medie, 63% dintre cetatenii din statele vizate de sondaj folosesc deja hartie reciclata, 40% au achizitionat deja aparatura cu un consum redus de energie electrica si de apa, iar 38% au trecut pe produse bio, pe marfuri de fabricatie locala, pe care le considera mai proaspete. In opinia cumparatorilor, preferand aceste produse, se realizeaza inclusiv o economie de combustibili. In plus, 32% dintre europeni au renuntat la mijloace neecologice de transport (de exemplu trenul in locul avionului). Alti 10% au cumparat masini „curate”. Expertii Observatoire Cetelem arata ca produsele naturale se deosebesc prin preturile lor mai ridicate fata de marfurile curente. De aceea, con­sumatorii trebuie sa plateasca mai mult pentru a si le permite. Europenii cred, pe de alta parte, ca aceste produse le fac viata mai buna.

Pe acest fundal, autorii raportului au ajuns la concluzia ca epoca „obiectelor de o singura folosinta” se apropie, se pare, de sfarsit. O tendinta confirmata, in opinia specialistilor, de explozia de pe piata produselor din categoria second-hand. Piata potentiala a acestor marfuri poate cuprinde, intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat, toate sectoarele de consum. Deocamdata, cele mai raspandite pro­duse care s-au aflat deja in folosinta cuiva sunt cartile, CD-urile, jocurile video, masinile, imbra­camintea si jucariile. De mentionat ca 57% dintre europeni sunt de parere ca achizi­tionand produse deja folosite risca sa fie inselati. De aceea prefera sa „cumpere mai rar, dar lucruri noi, de calitate, durabile”. Totusi, rusii, spaniolii si portughezii nu impartasesc acest punct de vedere, afirmand ca o marfa noua si scumpa nu constituie o asi­gurare privind durata de viata a pro­dusului. Pentru ei, o calitate infe­rioara este mai importanta decat even­tuale alte plusuri.

Mai putin vin


  • Chiar si consumul de vin s-a redus in Europa.
  • In medie, fiecarui locuitor al batranului continent ii revin aproximativ 9 litri de alcool pur pe an.
  • Adica de doua ori mai mult decat consumul mediu mondial.
  • Cu toate acestea, in majoritatea tarilor UE consumul de bauturi spirtoase scade.
  • Spre exemplu, francezii si italienii consuma alcool cu o treime mai putin decat o faceau in urma cu 30 de ani.
  • Reducere se constata in Germania si Spania, precum si in cele mai multe dintre statele est-europene.
  • Cauzele sunt de factura sociala si culturala.
  • Astfel, in sudul Europei, aceasta reducere este mai accentuata in cursul zilelor de munca.
  • Aglomerarea programului zilnic, pauzele scurte de masa, petrecute de cele mai multe ori in fast-fooduri, au sters vechile obiceiuri - un paharel dimineata pentru ridicarea moralului si traditionalul pahar de vin savurat pe indelete la cina, dupa o zi incarcata - mai ales din viata tinerilor.
  • S-a schimbat inclusiv structura consumului de alcool.
  • Daca polonezii si rusii beau atat bere cat si vodca, britanicii au inceput sa renunte la „berea calda” in favoarea Chardonnay si a Pinot Noir.
  • Ca este asa o demonstreaza datele statis­tice, potrivit carora, pentru prima data in istoria tarii, in Marea Britanie s-a con­su­mat, in 2009, mai mult vin decat bere.