Divergentele dintre Paris si Bruxelles referitoare la politica Frantei privind romii s-au impus la summitul european, unde presedintia belgiana a UE a subli­niat ca institutia care trebuie sa asigure ca tratatele europene sunt respectate de Franta este Comisia Europeana. Nicolas Sarkozy, a carui politica a fost criticata de Executivul de la Bruxelles, de Parla­mentul UE, de Natiunile Unite, precum si de Departamentul de stat al SUA, ur­ma sa abordeze aceasta chestiune la dejunul sefilor de stat si de guvern. „Comisia trebuie sa-si faca datoria. Ea este cea care trebuie sa asigure ca trata­tele sunt aplicate si ca angajamentele asumate de Franta sunt respectate”, a declarat, in acest sens, premierul belgi­an, Yves Leterme. „Cred ca totul se va aranja astazi”, a adaugat el. In ajun, presedintele UE, Herman Van Rompuy, a adoptat o pozitie similara. „Franta are dreptul de a inchide taberele ilegale, dar acest lucru trebuie facut in conformitate cu dreptul european, iar Comisia Euro­peana trebuie sa verifice daca tratatele sunt aplicate”, a declarat el.


Adevaratul joc al presedintelui Sarkozy


Privind dincolo de imaginea unei simple dispute, cotidianul elvetian „Le Temp” amintea, printre altele, ca Nicolas Sarkozy a fost intotdeauna de parere ca, in interiorul Uniunii Europene, adeva­rata putere se joaca la masa de negocieri a sefilor de stat si de guvern. Tentatia de a profita de criza generata de expulzarea romilor din Franta pentru a „pune lucrurile la locul lor” in Executivul euro­pean este, prin urmare, foarte mare. Mai ales ca tarile cele mai vizate - Romania si Bulgaria - nu au iesit la rampa decat cu declaratii formale, constiente de faptul ca problema romilor este la fel de explo­ziva in propriile lor tari. Oricum, nota presa internationala, Sarkozy trebuie sa-si aleaga cu grija cuvintele, construindu-si un discurs care sa evite alte intrebari, alte confruntari. Sa nu uitam ca marti, cotroversa, mult timp limitata la schim­buri de replici intre Paris si Bucuresti, s-a acutizat la Bruxelles cu amenintari pri­vind declansarea procedurii de in­frige­ment. In context, „Le Temps” anun­ta ca Bruxelles dispune de probe pentru a denunta discriminarea romilor prac­ticata in Franta, dar ca, in plan politic si juri­dic, dosarul intampina obstacole im­portante. Franta va pierde, probabil, un eventual proces in justitie, in cazul in care Comisia Euro­peana ar trece de la vorbe la fapte, crede profesorul de drept european Stefaan van den Bogaert. Potri­vit spuselor sale, „Franta nu are dreptul de a deporta preventiv o in­treaga comunitate. Are doar dreptul de a expulza un individ, cand el sau ea re­pre­zinta o amenintare serioasa la adresa societatii”, a explicat expertul.

Europa si romii


 La 7 aprilie 2010, Comisia europeana a adoptat un comunicat privind integrarea sociala si economica a romilor in Europa, primul document de orientare consacrat exclusiv romilor. Textul puncteaza liniile majore ale unui program ambitios destinat sa imprime un plus de eficienta politicilor de integrare a romilor si defineste principalele provocari.

 Potrivit unei analize a Fondului social european (FSE), 12 state membre (Bulgaria, Spania, Finlanda, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia, Cehia, Romania, Slovacia si Slovenia) dispun de programe operationale pentru 2007–2013 consacrate romilor. In total, aceste tari au alocat un buget de 17,5 mld. euro (dintre care 13,3 mld. euro potrivit din FSE) pentru masuri in favoarea romilor si a altor grupe vulnerabile.

 In Ungaria si Romania romii sunt potentiali beneficiari a peste 50% din interventiile programelor FSE, in timp ce in Irlanda, 95,5% din activitatile FSE prevazute pentru perioada 2007–2013 sunt consacrate romilor.


Diplomatia UE, fara romani


Inaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton, si-a completat echipa de lucru. „I-am ales pe cei mai multi”, a spus diplomatul britanic, precizand ca alte nominalizari vor surveni in saptamanile urmatoare, in special pentru functiile cheie in Serviciului european pentru actiuni externe, cu sediul la Bruxelles. In total, la concurs s-au inscris 1.000 de functionari din institutiile europene si, pentru prima data, diplomati proveniti din cancelariile nationale ale celor 27 de state membre. In faza finala a procedurii de selectie, Ashton a intervievat personal 68 de preten­denti, din care 11 reprezentanti ai tarilor nou intrate in UE. Dupa nationalitate, lista noului corp diplo­matic al UE se prezinta in felul urmator:
  • Germania – 2 locuri
  • Austria – 1 loc
  • Olanda – 2 locuri
  • Lituania – 1 loc
  • Italia – 2 locuri
  • Spania – 5 locuri
  • Danemarca – 1 loc
  • Irlanda – 3 locuri
  • Polonia – 2 locuri
  • Belgia – 2 locuri
  • Portugalia – 1 loc
  • Bulgaria – 1 loc
  • Luxemburg – 2 locuri
  • Franta – 3 locuri