Cea mai mare piedica in accesarea fondurilor europene este asigurarea cotei de cofinantare de catre partea romana.  Se adauga birocratia excesiva, care descurajeaza firmele si autoritatile publice locale sa se avante in cursa pentru obtinerea banilor europeni, in conditiile in care cei mai multi beneficiari nu isi mai pot permite consultanti in vederea elaborarii proiectelor.

Chiar daca in 2009 nu a fost accesata decat o mica parte a banilor europeni, UE pune la bataie si in acest an sute de milioane de euro pentru dezvoltarea si modernizarea comunitatilor si a mediu­lui de afaceri local.

In doi ani, beneficiarii finantarilor nerambursabile au inteles ca UE nu este prea usor de con­vins si ca banii europeni au un pret pe care cele mai multe pri­marii si firme nu isi permit sa il plateasca in vremuri de criza cand investitiile, dezvoltarea si modernizarea nu se mai afla, de mult, pe lista de prio­ritati.

Locul lor este luat de eforturile sus­tinute pentru mentine­rea activitatii pe linia de plutire. Asa cum in  2008 si in 2009 cea mai mare parte a fon­du­rilor puse la dispozitie de UE nu a fost ac­ce­sata de catre Ro­mania, specialistii sunt con­vinsi ca acest lucru se va in­tam­pla si in 2010, cand beneficiarilor le va fi in con­tinuare extrem de greu sa asigure cota de cofinantare a proiectelor, dar si costurile pe care le necesita elaborarea acestora.

De exemplu, anul trecut, Pro­gramul Operational Regional (POR), prin inter­mediul caruia autoritatile ar fi putut accesa sume de ordinul milioa­nelor de euro pentru proiecte pe mai multe axe de dezvoltare, a fost aproape ignorat de catre primariile din sud-estul tarii, care, in cele mai multe dintre ca­zuri, abia au avut bani pentru plata sala­riilor si acoperirea cheltuielilor curente. Datele oficiale arata ca, in 2009, regiunea de dezvoltare Sud-Est a avut acces, nu­mai prin Axa Prioritara nr. 1 (Sprijinirea dez­voltarii durabile a oraselor poli ur­bani de crestere) a Programului Opera­tional Regional, la un buget de 180,64 milioane de euro, numai ca doar o mica parte din acesti bani si-au gasit drumul spre beneficiari prin hatisurile crizei eco­nomice si, mai cu seama, din cauza bi­rocratiei pe care o presu­pune depu­ne­rea unui pro­iect. De exemplu, potrivit A­gen­tiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Est, pentru Axa 1 - subdomeniul 1.1, „Cen­tre urbane”, in 2009 au fost depuse doar doua pro­iecte, in valoare de 54,19 mi­lioane de euro, ambele fiind declarate admise. Directorul general al Camerei de Co­mert, Industrie, Navigatie si Agri­cultura Constanta, Ion Danut Juganaru, spune ca intre pro­iectele monitorizate si finantate direct de orga­nismele euro­pene si cele in care intervin si institutiile statului exista o diferenta foarte mare de implementare, in cel de-al doilea caz intervenind o birocratie excesiva. „La cel mai recent proiect pe care il are CCINA in derulare, au fost semnate 26.000 de file, la un raport in­termediar. Consider ca este o exagerare. Modul de abordare de catre organismele de implementare a proiectelor in Ro­mania este, mai degra­ba, unul de tipul: orice beneficiar de pro­iect este un potential infractor si tre­buie sa de­monstreze contrariul prin mii de acte. Este o prezumtie de vinovatie, ceea ce nu este in regula”, a declarat Juga­naru.


Primariile mici blocheaza proiecte in stadii avansate


La nivelul judetului Constanta, prin­ci­palul beneficiar al fondurilor euro­pene a fost Consiliul Judetean Constanta care, prin intermediul directiei de spe­cialitate, a obtinut, pe subdomeniul 2.1, pentru reabilitarea si modernizarea re­telelor de drumuri judetene si strazi urbane, 12,2 milioane de euro prin in­termediul a doua proiecte. Un alt pro­iect, in valoare de aproape 26 de milioane de euro, a fost amanat pentru 2010. La capitolul per­for­mante intr-un an de criza putem trece si cele 6 milioane de euro obtinute de Pri­ma­ria Mangalia prin intermediul Axei Prio­ritare nr. 2 - Im­bunatatirea infras­truc­turii de tran­sport regionale si locale, care a avut alo­cat un buget de 113,8 mi­li­oa­ne de euro. La randul lor, primarii lo­ca­litatilor mici se plang ca, desi au mare nevoie de fon­durile europene, nu isi permit sa aco­pere cota de cofinantare. De exemplu, primarul comunei Cumpana, din jude­tul Constanta, Mariana Gaju, co­mu­na situata la mai putin de 10 ki­lo­metri de­partare de orasul resedinta de judet, se plange ca doua proiecte euro­pe­ne susti­nute de comunitatea locala (pen­tru con­struirea unor locuinte sociale destinate rromilor si pentru ridicarea unei statii de sortare a deseurilor) sunt in pericol sa fie blocate din cauza lipsei banilor pen­tru asigurarea contributiei proprii. Primarul spune ca pentru cele doua pro­iecte este necesara o contributie totala de peste 1,5 milioane de lei pe care auto­ritatea locala nu si-o poate permite. 


Proiecte de slaba calitate, consecinta crizei economice


Potrivit datelor oficiale, in sud-estul Romaniei cel mai mare succes a avut Axa Prioritara nr. 3, care vizeaza imbuna­ta­ti­rea infrastructurii sociale, in cadrul ca­r­e­ia au fost depuse, in total, patru pro­iecte, in valoare de peste 15 milioane de euro, in timp ce 12 au fost trecute in re­zer­va pentru anul viitor.

La cealalta ex­trema s-a situat Axa Prioritara nr. 4 - Spri­jinirea mediului de afaceri regional si local (4.1 - Dezvoltarea durabila a struc­turilor de spri­jinire a afacerilor de im­portanta re­gi­o­n­ala si locala si 4.2 - Re­a­bilitarea si­tu­ri­lor industriale poluate si neutilizate), unde nu a fost depus niciun proiect din cauza faptului ca va­loarea con­tributiei din partea poten­tialilor be­ne­ficiari este foarte mare (de peste 50%) si imposibil de acoperit de catre acestia in conditiile unei economii aflate in rece­si­une. In acest context, Re­giunea de Sud-Est a pierdut peste 67 de milioane de euro, numai in cazul celor doua domenii.

Spe­cialistii atrag atentia ca o alta consecinta a crizei eco­nomice este slaba calitate a pro­iec­te­lor, intrucat, tot din cauza lipsei banilor, beneficiarii nu apeleaza la o fir­ma de consultanta si astfel ajung sa de­puna chiar si proiecte cu documentatie in­com­pleta. In alta ordine de idei, pana in pre­zent, Roma­nia nu a accesat niciun ban din Fondul de interventie european pen­tru perioa­da de criza destinat secto­rului agricol, in timp ce, la nivelul UE, au fost cheltuite deja peste 600 de milioane de euro in acest scop.


Micro intreprinderile, incapabile sa acopere cota de cofinantare


Nici mediul privat nu s-a descurcat mai bine atunci cand vine vorba de uti­li­zarea eficienta a banilor pusi la dis­pozitia Regiunii Sud-Est, in 2009, pe domeniul 4.3 din Programul Opera­tio­nal Sec­to­rial, care a avut la dispozitie 26,5 milioane de euro. In acest caz, din 13 dosare depuse, in valoare de doar 800.000 de euro, pana in prezent a fost apro­bat doar unul. In acest caz, fluctu­atiile cursului valu­tar au pus serios uma­rul la des­curajarea potentialilor be­ne­ficiari, care s-au trezit ca au de suportat o cota de co­fi­nan­tare mult mai mare decat a fost anuntat oficial din cauza faptului ca bugetele au fost funda­mentate la un curs de apro­xi­mativ 3,5 lei/euro, in conditiile in care au fost perioade cand euro a depasit cota de 4,3 lei. In total, in 2009, intre­prin­zatorii au cheltuit doar 300.000 de euro din suma de 80 de milioane de euro pentru care au semnat contracte cu Ministerul pentru Intre­prinderi Mici si Mijlocii, Co­mert si Me­diul de Afaceri, organismul in­ter­me­diar pentru Progra­mul Opera­tio­nal Sec­torial „Cresterea Competitivitatii Eco­nomice” prin care firmele mici si mijlocii pot primi finan­tare neram­bur­sa­bila pentru programe de in­vestitii. Moti­vul: firmele nu se as­teptau ca pro­iectele lor sa fie aprobate si erau reticente sa in­ceapa investi­ti­ile cu bani din fonduri proprii.

Peste 500 de milioane de euro prin POR in 2010


Chiar daca Romania nu a facut o fi­gu­ra prea buna in 2009 in ceea ce pri­ves­te fondurile europene, in 2010 Pro­gramul Operational Sectorial are un buget de 506,77 milioane de euro, impartiti pe cinci axe, dar si patru noi scheme de finantare destinate IMM-urilor, intre­prin­derilor mari si autoritatilor publice locale pentru modernizare si dezvoltare. Prin­tre noutatile acestui an amintim sche­me­le Axei nr. 1, care vizeaza: sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de ga­ran­tare, spri­jin pentru infiintarea de firme de capital de risc, dez­voltarea structurilor de spri­jin al afa­ce­rilor de interes national si in­ter­national si sprijin pen­tru in­tegrarea intre­prin­de­rilor in lanturi de furnizori. In ceea ce priveste Programul Ope­r­a­ti­o­nal Regional, in anul 2010 UE a alocat un buget de 523.721.883 euro. Romania be­ne­ficiaza pa­na in 2013 de fonduri struc­tu­rale neram­bur­s­abile din partea Uniunii Europene de apro­xi­mativ 30 de miliarde de euro.

Prin ajutoarele de minimis pen­tru IMM-uri, UE sprijina fir­mele care inregis­treaza da­torii neachi­tate la buget, facturi nepla­tite catre fur­nizori sau in­tar­zieri la plata ratelor bancare, ca urmare a recesiunii.