obtinute din activitatile desfasurate.

Termenul de paradis fiscal este utilizat doar de cateva decenii, desi inca din Grecia Antica, pe micile insule din Mediterana, in vecinatatea Atenei, se stocau marfurile aduse pe mare pentru a evita impozitul perceput asupra lor in cetate. In secolele al XVI-lea - al XVII-lea, Flandra a fost un paradis fiscal si, ulterior, insula Jamaica a fost declarata, de asemenea, paradis fiscal. Dupa al Doilea Razboi Mondial, numarul si importanta paradisurilor fiscale creste datorita avantajelor pe care acestea le ofereau: secretul operatiunilor bancare, rapiditatea acestora, evitarea dublei impuneri, lipsa unor taxe obisnuite altfel, alte avantaje fiscale.

O lucrare mai recenta editata in tara noastra, „Paradisurile fiscale intre evaziune fiscala legala si frauda fiscala” este rezultatul activitatii practice si cercetarii academice a mai multor autori, persoane cu o bogata experienta in activitatea de consultanta financiara si fiscala in cadrul unor firme internationale. Lucrarea contine o prezentare amanuntita a sectorului offshore (cu trecut, prezent si viitor) si a zonelor de convergenta cu alte domenii de importanta maxima (utilizarea si controlul preturilor de transfer, schimbul de informatii, criminalitatea financiara internationala etc.). De asemenea, lucrarea prezinta si exemplifica tipologia strategiilor de utilizare a paradisurilor fiscale. Autorii abordeaza detaliat problema taxarii operatiunilor cu exteriorul Romaniei si a veniturilor obtinute de nerezidenti - prezinta teoria si practica utilizarii preturilor de transfer, modalitatile de argumentare corecta a acestor strategii si modalitatile de control ale autoritatilor, ceea ce ajuta cititorul sa discearna intre ce e legal si ce e ilegal in utilizarea paradisurilor fiscale, intre ce e riscant si ce e sigur in cadrul operatiunilor offshore. Lucrarea este insotita de un pachet de aplicatii informatice (on-line), care permit simularea unei game variate de tranzactii offshore, documentarea facila asupra jurisdictiilor offshore, precum si consultarea de stiri interne si internationale legate de problematica abordata in carte.

Romania - paradis fiscal sui generis


In Bucuresti, erau, in urma cu 13 ani, 10.000 de firme-fantoma (potrivit „Libertatea“, 16-17 mai 1995, p. 9). Pe adresa dactilografei Elena Paraschiv, ex-functionara la Judecatoria Sectorului 6, au fost autorizate sa functioneze, de aceasta instanta, nu mai putin de 41 firme cu participare straina, multe apartinand unor cetateni arabi sau asiatici. De asemenea, in apartamentul unui anume Teodor Vasilescu, Judecatoria Sectorului 6 a autorizat functionarea a 18 firme chinezesti. E greu de crezut ca s-au inghesuit atatia cetateni mici si galbeni in casa lui Vasilescu. Alte situatii sunt de-a dreptul hazlii: firma Simpa SRL din Oradea isi avea sediul pe... fundatia unui bloc in constructie. („Libertatea“, 27 mai 1997, p. 24).

O alta cauza a acestui fenomen a constituit-o lipsa de experienta in domeniul economiei de piata, care ii face pe agentii economici din Romania deosebit de vulnerabili in fata unor societati straine constituite cu scopul precis de a obtine sume substantiale prin frauda. Este cazul sa dam cateva exemple:

  • „colaborarea” dintre Rulmentul Barlad si Societatea Lindel, cu sediul in Liechtenstein, in care Rulmentul a cheltuit 2,4 milioane dolari SUA pentru achizitionarea unor utilaje vechi (din 1916!), revopsite, al caror pret de cumparare a fost marit de doua pana la 20 de ori!;
  • SC Incom Vrancea SA a virat firmei Queemsbury din Irlanda 2,3 mil. dolari SUA, reprezentand comisioane si „pentru verificarea unor tipare” (operatiune care se putea efectua si in tara, cu forte proprii), plata efectuandu-se insa in Luxemburg;
  • SC Agricultural Company Bucuresti a platit pentru consultanta firmei Aretusa Anstal din Liechtenstein, 3,8 mil. dolari SUA, virarea efectuandu-se in Elvetia, alt paradis fiscal. Din controalele Curtii de Conturi a Romaniei „a rezultat ca suma respectiva nici nu a fost inregistrata ca venit la sediul social al firmei din Liechtenstein”;
  • in Cipru au transferat sume importante alte sase societati identificate de Curtea de Conturi a Romaniei: Shell Romania SRL, Abella Rocas SRL, Edf Astro SRL, SC Stacorp SRL, Sigat Beverage SRL, Sitaco SA. Cele mai multe societati au transferat sume mari de dolari in Elvetia, unde secretul bancar este strict pastrat;
  • desi a inregistrat pierderi si, deci, nu a platit impozit pe profit, SC Shell Romania SRL a transferat in strainatate opt mil. dolari SUA cu titlu de servicii; la fel, SC Papers&Comp SRL, peste 1,8 mil. dolari SUA cu titlu de know-how, exclusivitate, marketing; SC Romlease SA a transferat 1,2 mil. dolari SUA pentru management; SC Casio Victoria SRL Bucuresti - 1,9 mil. dolari SUA cu titlu de management si asistenta tehnica, in conditiile in care „investitia” straina a fost de numai 1,1 mil. dolari SUA.

Tipologia paradisurilor fiscale

Paradisurile fiscale pot fi clasificate in urmatoarele categorii:
a) veritabile - zone sau orase in care nu se percepe niciun impozit asupra veniturilor si surplusurilor realizate (numite si „zero havens”). Exemplu: insulele Bahamas, Bermuda, Bahrein, Cayman, Nauru, Sfantul Vincentiu si Grenadine, Turks si Caicos, Vanuatu si Principatul Monaco. In Uniunea Bahamas, stat insular situat in Oceanul Atlantic, in sud-estul peninsulei Florida (SUA), a fost emis, in 1990, ”International Business Companies Act”, care a permis expansiunea masiva a sectorului bancar international. In insulele Cayman (trei la numar, coraligene, dependente inca de Marea Britanie), din Marea Caraibilor este asigurat secretul bancar absolut si exista o banca la 39 de locuitori; 43 din principalele 50 de banci mondiale au filiale deschise aici. In insulele Turks si Caycos, numai in 1990 au fost inregistrate peste 10.000 de firme straine;
b) cu impozit mic si foarte mic, fata de tara de origine. Exemplu:
- insulele Antilele Olandeze, care au un sistem bancar performant si legi fiscale favorabile companiilor multinationale;
- insula Man, din arhipelagul britanic, teritoriu autonom, care realizeaza din activitati financiar-bancare aproximativ 1/3 din PIB-ul propriu;
- Hong Kong, care a revenit teritorial si administrativ la Republica Populara Chineza incepand cu 1 iulie 1997. In prezent, China isi exercita din nou autoritatea asupra teritoriului inchiriat in 1898 coroanei britanice pentru 99 de ani. La 14 aprilie 1990, in China, a fost votata legea de baza pentru regiunea administrativa speciala a Hong Kong-ului, care stabileste gradul sau inalt de autonomie si mentinerea statutului de port liber si centru financiar bancar international (orasul Macao a fost retrocedat catre China in aceleasi conditii, in anul 1999).
Alte state considerate paradisuri fiscale, datorita impozitelor scazute pe care le practica, sunt:
- Elvetia - unul din marile centre financiare ale lumii - ocupa primul loc pe glob ca cifra de afaceri pe locuitor. Principala sursa a PIB o constituie veniturile obtinute din pastrarea in depozitele bancilor elvetiene a capitalului strain depus aici;
- Liberia - care accepta asa-numitul „pavilion de complezenta” si are, teoretic, cea mai mare flota maritima comerciala din lume. In realitate, flota apartine unor companii straine, care isi inscriu navele sub pavilion liberian contra unor taxe foarte scazute. Exemplul liberian a fost urmat in 1989 de insula Marshall (stat in Pacificul central, 181 kmp, aproximativ 50.000 de locuitori);
c) specifice - care ofera diferite avantaje societatilor comerciale, bancare si financiare care isi stabilesc sediul aici. Exemple in acest sens sunt insula Anguilla - pentru operatiuni financiare; ins. Normande, Cipru si Luxemburg - pentru operatiuni bancare. In ins. normande sau anglo-normande (Jersey, Guernsey, Sereq), activitatea financiar-bancara este foarte importanta, insulele fiind un „refugiu fiscal”, datorita impozitelor reduse sau absente pe care le practica asupra veniturilor pe capital.