In ultima saptamana, declaratiile agresive din jurul disputei dintre ANAF si LPF s-au transformat in relatari despre negocieri. Sefii fotbalului cauta sa ajunga la o „intelegere” cu autoritatea fiscala, amenintand cu amanarea inceperii campionatului din Liga 1.
 
Agentia Nationala de Ad­ministrare Fiscala (ANAF) si Liga Profe­sio­nista de Fotbal ne­go­cia­za o solutie de com­promis in disputa declansata in aceasta vara, cu scopul de a evita un proces in justitie, care ar putea dura cel putin un an.

In principiu, subiectul este moda­litatea de remunerare a fotbalistilor de catre cluburi. Acestia sunt platiti in baza unor conventii civile de prestari servicii, in timp ce ANAF sustine ca sunt necesare contracte de munca pe perioada determinata. Dumitru Dragomir (foto stanga), presedintele LPF, a atentionat ca ANAF vrea sa creasca taxele platite de cluburi de la 16% la 68%.

Agentia accepta sa negocieze, incercand sa evite un proces, pen­tru ca judecatorii ar putea da drep­tate cluburilor in privinta tipului de contract pe care il utilizeaza. Se poate doar presupune ca sunt doua optiuni maximale. Varianta cea mai buna pentru ANAF ar fi ca societatile din fotbal sa plateasca diferentele de impozit pentru ultimii patru ani. Varianta cea mai buna pentru cluburi ar fi mentinerea sistemului actual.

Daca Agentia va merge pe solutia sa maximala, se va alege cu un proces care va dura cel putin un an, pe parcursul caruia aplicarea varian­tei ANAF va fi suspendata. Intre acesti poli, s-ar putea negocia cuan­tumul amenzii, reesalonari, scutiri partiale, sau s-ar putea ajunge la promisiunea „de maine intram in legalitate”, lasand in spate „tabula rasa”. Contactat de „Financiarul”, un ofi­cial  ANAF responsabil de comuni­carea publica a refuzat sa dea detalii despre continutul negocierilor.


Amenintari de la Liga


Prima relatare despre negociere i-a apartinut lui Dragomir, care a semnalat lipsa vreunui progres, la inceputul acestei saptamani. „Nu s-a intamplat nimic. Am discutat cu cei de la ANAF, sunt draguti si frumosi. Daca nu ajungem la nicio concluzie cu ANAF, nu va incepe campionatul pe 1 august.

Deocamdata, nu am ajuns la o intelegere, a fost doar o prima intalnire. Vor fi runde de negocieri non-stop de acum inainte. Noi suntem tara negocierilor, sin­di­catele negociaza, noi negociem, toata lumea negociaza in tara asta. In discutiile astea, atuurile le are cine e mai tare, iar mai tare e cine e la pu­te­re”, a spus Dragomir, citat de gsp.ro.

Dragomir a precizat ca nu va fi nevoie de o schimbare a Codului Muncii, deoarece cluburile din Liga I au respectat legea. „Am acceptul tuturor cluburilor de la Adunarea Generala (a LPF - n.r.) sa nu incepem campionatul daca nu ajungem la un acord”, a amenintat Dragomir. Pers­pectiva indusa de Dragomir este de natura sa puna presiune pe insti­tu­tiile statului, avand in vedere ca fot­balul este un fenomen social.

Marian Iancu, finantatorul echi­pei FC Timisoara, a declarat ca va sustine amanarea debutului cam­pio­natului, in cazul in care ANAF se va mentine pe pozitii de forta. „Con­form actua­lelor parghii pe care le au la dispozitie cei de la ANAF, daca lor li se pare ceva anormal, vor iesi niste sume imense pe care sa le platim. Ei vor putea pune sechestru si anumite cluburi vor fi nevoite sa isi inchida portile. Asa inteleg ei legea. Singura noas­tra cale este judecata, dar asta ar pu­tea sa dureze cativa ani”, a spus Ian­cu.

Alti presedinti exclud insa vari­anta amanarii jocurilor, probabil cu gandul la obligatiile contractuale fata de sponsori si de partenerii din media. „Nu cred ca exista riscul sa nu inceapa campionatul, pentru ca nu isi permite nimeni sa faca lucruri de genul asta. Nu stiu ce probleme sunt, dar eu spun ca se va disputa campio­natul. Suta la suta se joaca”, a de­clarat Stefan. Adrian Porumboiu, pre­­se­dinte al FC Vaslui, a atras atentia ca posibilii investitori din fot­bal vor fi alungati in cazul impunerii unui nou nivel de taxare. „Nu e o solu­tie buna sa nu se inceapa cam­pionatul pe 1 august. Cand a spus Dragomir ca are acordul tuturor echipelor din Liga I sa nu inceapa campionatul se referea la majori­tatea lor. Cred ca vorbim mai mult decat trebuie si iesim cu explicatii care nu au temei legal. Se face o furtuna intr-un pahar cu apa”, a afirmat Porumboiu.


Ce vrea ANAF


Activitatea sportivilor profesio­nisti este reglementata de Legea 60/2000 a educatiei fizice si spor­tu­lui. Potrivit acesteia, pana la 31 decem­brie 2005, sportivii profe­sio­nis­ti ar fi trebuit sa incheie contracte indi­viduale de munca pe perioada deter­minata cu cluburile la care acti­vau. Legea 60/2000 a fost modificata prin OUG 205/2005, care preciza ca sportivii pot incheia fie contracte de munca, fie conventii, in conditiile Codului Civil. Avand in vedere ca sumele platite la Bugetul de stat sunt mult mai mici in cazul conventiilor civile decat in cazul contractelor de mun­ca, cluburile au preferat sa pas­treze aceasta forma de angajare a spor­tivilor, dar si a personalului teh­nic si administrativ. ANAF a con­siderat ca nu sunt respectate „con­ditiile uni­ver­sal valabile care stau la baza ori­carei conventii“, si anume ca activita­tea trebuie sa aiba caracter oca­zional, intamplator, conjunctural si, uneori, urgent, iar activitatea res­pectiva „sa nu fie inscrisa in obiectul de activitate al clubului“. ANAF sus­tine ca relatiile contractuale inche­iate de cluburi nu au caracterul pre­vazut de con­ventiile civile, rele­vand caracterul unei activitati de­pen­dente. Astfel, veniturile obtinute de persoanele care au incheiate con­ventii civile cu cluburile sunt veni­turi salariale si, ca urmare, ar fi tre­buit impozitate in consecinta, potrivit ANAF.


Balbe legislative


Impunerea diferentelor de impo­zit ar acoperi intervalul dintre ia­nua­rie 2006 si momentul actual. Romeo Cosma, Managing Partner al societatii de avocatura Cosma si Aso­ciatii, spune ca perioada supusa inspectiei fiscale poate fi, in cazul contribuabililor mari, de maximum cinci ani, astfel incat nu se poate pune problema retroactivitatii.

„Problema esentiala o constituie conventiile civile, deoarece, in ceea ce priveste reglementarea juridica a practicarii sportului, avem o «balba» legislativa”, spune Cosma.

Prin modificarile din 2004, s-a pre­vazut ca unica posibilitate a regle­mentarii raporturilor dintre spor­tivi si cluburi sau asociatii este con­tractul individual de munca cu durata determinata. Prin urmatoa­rele modificari succesive, prin OUG 205/2005 si Legea 124/2006, a fost inserata din nou posibilitatea inche­ierii unor conventii civile. In conformitate cu prevederile Codului Civil, o persoana fizica poate presta o anumita activitate si prin in­cheierea unui contract civil de locatiune a lucrarilor/serviciilor, o conventie civila de prestari servicii. Astfel de conventii au cunoscut o dez­voltare semnificativa dupa anul 1989, perioada in care existau avan­taje pentru angajatori si multiple dezavantaje pentru angajati. In ideea echilibrarii raporturilor intre parti, a fost adoptata initial Legea 83/1995 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, abrogata ulterior de Legea 130/1999, prin care au fost stabilite conditiile in care pot presta munca persoanele care nu incheie contracte indivi­dua­le de munca.

„Controversele au aparut odata cu intrarea in vigoare a Codului Muncii pe 01.03.2003. In doctrina, s-au conturat doua opinii principale. Astfel, unii autori considera ca aces­te conventii produc in continuare efecte juridice, deoarece Codul Mun­cii nu a abrogat in mod expres pre­ve­derile Legii 130/1999, in timp ce altii apreciaza ca aceste conventii au incetat sa mai produca efecte juri­dice, dispozitiile Legii 130/1999 fiind abrogate implicit. Guvernul a abro­gat in cele din urma in mod expres, prin OUG 23/2003, dispozitiile cu privire la conventiile civile de pre­stari servicii. Valabilitatea conventiei civile de prestari servicii, incheiate in baza Codului Civil, nu poate fi insa pusa sub semnul intrebarii“, a afirmat Cosma.

 Pen­tru a analiza legalitatea si nece­sitatea unei conventii civile, trebuie aduse argumente legate, spre exem­plu, de durata con­trac­tului si de re­latia dintre prestator si beneficiar. Altfel spus, s-ar putea justifica exis­tenta unei conventii civile in conditiile in care  este vorba de o activitate temporara, iar pre­sta­torul per­soana fizica nu se afla intr-o relatie de subordonare fata de bene­ficiara. „Diferenta de regim fiscal este intr-adevar foarte importanta intre conventiile civile si contractele indi­viduale de munca, primele im­po­zitandu-se cu 10%, daca aceasta optiune este exprimata in scris, fiind vor­ba de venituri din activitati inde­pen­dente. Este greu de anticipat cum se va finaliza acest conflict si in ce masura neclaritatea dispozitiilor legale poate fi invocata cu succes de catre oficialii din fotbal. O eventuala con­tes­tatie la actul de inspectie fiscala, daca va fi nefavorabil, poate avea succes, in masura in care cazul va ajunge pe rolul instantelor de judecata”, mai spune Romeo Cosma.