Cele mai multe centre comerciale moderne sunt situate în Bucureşti şi alte mari oraşe, care au o rată ridicată de penetrare a retailului modern şi venituri peste medie, se arata intr-un studiu realizat de Sonae Sierra în parteneriat cu PwC. Si desi dezvoltatorii au tintit pana acum orasele bogate, analistii sustin ca mai este loc de noi proiecte chiar si in Bucuresti, unul dintre cele mai saturate orase din acest punct de vedere din Romania.

Astfel, zona de Sud, în care este inclus şi Bucureştiul, concentrează 53% din suprafaţa totală de centre comerciale, din care 92% în Capitală, pe locul doi plasându-se zona de nord-est cu 14%, pe trei zona de nord-vest cu 9%. Zona de vest a atras 8% din suprafaţă, la fel şi zona de sud-est, în timp ce centrul are doar 6% din suprafaţă, iar sud-vestul 4%.

În funcţie de numărul metrilor pătraţi închiriabili, centrele de mici dimensiuni sunt mai numeroase în ţară, cele mari şi foarte mari fiind localizate în principal în Bucureşti.

Centrele mai puţin sofisticate, cum ar fi cele de cartier, reprezintă aproximativ 50% din totalul centrelor comerciale moderne. În plus, centrele regionale şi cele supra-regionale se regăsesc în oraşele principale şi în Bucureşti. Recent, s-a înregistrat o creştere în numărul "mega-centrelor", acelea care folosesc ancore comerciale puternice ca principală atracţie.

"La nivel regional, judeţele cu un PIB pe locuitor mare au şi cei mai mulţi metri pătraţi de spaţii de retail pe locuitor. Bucureştiul se află pe primul loc în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor (peste 15.000 euro) şi de asemenea după suprafaţa închiriabilă (560 metri pătraţi pe locuitor). Cu adevărat remarcabilă este Timişoara, al doilea cel mai bogat oraş din România, care are 60% din PIB-ul pe cap de locuitor al Bucureştiului, dar doar 22% din suprafaţa totală a centrelor comerciale", se menţionează în studiu.

Arad are cea mai mare suprafaţă închiriabilă pe cap de locuitor din toate judeţele, la polul opus, cu un număr redus sau chiar fără niciun centru comercial construit plasându-se Călăraşi, Dâmboviţa, Harghita şi Sălaj.

"Mai este loc pe piaţă pentru alte centre comerciale. Dacă analizăm numărul de centre comerciale din Bucureşti în comparaţie cu alte oraşe mari din Regiune, vom vedea că acesta este departe de media acestora. În Bucureşti, cred că mai este loc de 1-2 mall-uri şi de asemenea, mai este loc şi pentru parcuri de retail. Sunt de asemenea, oraşe secundare care ar putea absorbi proiecte noi. Situaţia în ţară trebuie analizată oraş cu oraş, pentru că de exemplu Iaşi este saturat, dar în Timişoara mai este loc", a spus Ingo Nissen, directorul pentru România al dezvoltatorului portughez de centre comerciale Sonae Sierra.

În opinia sa, în prezent sunt foarte multe proiecte în aşteptare, care multe dintre ele vor fi reluate o dată cu revenirea pieţei.Intensificarea competiţiei pe piaţa românească a centrelor comerciale va duce la o nevoie sporită de competenţe manageriale şi abordări comerciale sofisticate, ceea ce va impune jucătorilor de pe piaţă să utilizeze factorii de succes în crearea unei afaceri durabile, consideră autorii studiului. 

Polarizarea veniturilor

Un număr de cinci centre comerciale dintr-un total de 40 de astfel de proprietăţi generează aproape 40% din cifra de afaceri totală, dar au împreună doar 21% din suprafaţa închiriabilă la nivel naţional.

În acelaşi timp, 35% din veniturile totale sunt obţinute de următoarele 15 centre comerciale, acestea cumulând 35% din suprafaţa închiriabilă, iar celelalte 25 de proprietăţi, cu 44% din suprafaţă, generează 27% din venituri.

"Este interesant de notat că unele centre comerciale au cifre de afaceri relativ scăzute, chiar dacă au venituri pe metru pătrat mari. Acest fenomen poate fi explicat printr-o varientate de motive, precum mixul de chiriaşi sau venituri din surse secundare. Pe de altă parte, sunt câteva centre comerciale bine plasate care au venituri relativ mici pe metru pătrat, dar cifra de afaceri totală este mare", se menţionează în raportul lansat marţi într-o conferinţă de presă.


În România, la finele anului 2011 stocul de centre comerciale, respectiv mall-uri, parcuri de retail, dar şi magazine vechi modernizate se ridica la peste 3 milioane de metri pătraţi, potrivit datelor prezentate în studiu.

Topul celor 40 de centre comerciale în termeni de cifră de afaceri este reprezentat în mare parte de proiecte de dimensiuni mici şi medii, cu un număr limitat de performeri de top care obţin venituri ridicate.

Autorii studiului apreciză că până acum competiţia pe piaţa centrelor comerciale a fost foarte scăzută, iar acest lucru a asigurat succesul financiar în majoritatea cazurilor, în ciuda atenţiei relativ scăzute acordate unor factori de succes relevanţi, precum localizare, accesibilitate, mixul de chiriaşi, zona de food şi relaxare, abilităţile şi experienţa managementului sau activităţile de marketing. De asemenea, planurile agresive de expansiune ale retailerilor s-au transpus într-o cerere sporită pentru spaţii comerciale, ceea ce alimentat o expansiune rapidă a suprafeţei totale închiriabile.