In timp ce criza a incremenit multe dintre motoarele economiei, fondurile europene reusesc sa puna pe picioare afaceri in mediul rural. Proiectele asezate pe hartie de guvernanti pentru a fi realizate cu fonduri bugetare au fost aproape anulate, principalele investitii fiind realizate cu finantari externe.

Cand nu ai apa curenta si inoti in noroi este greu sa te gandesti la demararea unei afaceri la tara. Dez­vol­tarea de mici in­tre­prin­deri in mediul rural abia a in­­ceput, odata cu venirea banilor eu­ro­peni. Infrastructura ramane prio­ri­tara, pentru ca are efect multi­plicator, avand alocate cele mai mari sume prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR).

Criza nu pare sa aiba aceeasi dimensiune in mediul rural. Aici intra inca sute de milioane de euro, bani care se vor resimti in cresterea nivelului de trai in anii urmatori. Primarii de comune au intrat intr-o cursa fara precedent pentru a obtine banii de la Uniunea Europeana. Ca­na­lizari, drumuri, renovare de ca­min cultural sau orice investitie utila pen­tru localitati a fost solicitata. „Ma­sura 322 - Renovarea si dez­vol­ta­rea satelor, care are alocat un buget de aproximativ un miliard si ju­ma­tate pentru perioada 2007-2013, a fost acoperita pe jumatate de pro­iectele depuse. Adica s-au alocat deja in jur de 750 de milioane de euro. Mai mult, in cadrul sesiunii aferente anului 2009, a doua jumatate a fost pusa la dispozitia beneficiarilor si este deja acoperita de proiecte. Valoarea lor este de trei-patru ori mai mare decat suma alocata”, ne-a declarat Stelian Ditu, directorul coordonator al Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (CPDRP) 1 Nord-Est Iasi.

Apa curenta, dar si taraf promovat cu fonduri europene


Comunele din judetele Moldovei au absorbit ca un burete banii pusi la dispozitie de comunitatea euro­pea­na. In asociere, doua comune din Iasi, Fantanele si Sipote, au realizat un proiect integrat, pentru care au ob­tinut sase milioane de euro. Este una dintre investitiile nerambursabile cu cea mai mare valoare din domeniul public si presupune dezvoltarea, aproape de la zero, a celor doua co­mu­nitati. Satenii vor beneficia pen­tru prima data de un sistem centralizat de apa si canalizare si de o statie de epurare. Va fi modernizat un drum satesc si va fi infiintat un centru de asistenta pentru copii du­pa programul scolar.

Proiectul nu se opreste aici. Localnicii vor sa-si conserve si sa-si va­lorifice si mostenirea culturala spe­cifica zonei si isi vor promova ta­raful si formatia de dansuri populare din aceiasi bani comunitari.

Milioane de euro intra in asfalt


Nu sunt singurele exemple de localitati care au decis sa se asocieze pentru a aplica pentru cele mai „ba­noa­se” proiecte. Asociatia de Dez­vol­tare Intracomunitara (ADI) Fratautii Vechi - Galanesti, din judetul Su­cea­va, va efectua lucrari de modernizari in valoare de 5,9 milioane de euro. Un alt proiect integrat urmeaza sa fie implementat in comuna Golaesti, din judetul Iasi. „Acesta se refera la as­faltarea unui drum comunal, in­fiin­tarea sistemului de apa si ca­na­li­zare, a unei statii de epurare, a unui centru de ingrijire copii, dar si la mo­dernizarea caminului cul­tu­ral”, ne-a precizat Mihai Gavril Vadan, di­rec­torul general al Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP).

Falimentele si lipsa cofinantarii inchid conturile beneficiarilor

Drumul pana cand pro­iec­tul va fi pus pe picioare este insa unul lung. Beneficiarii se bucura cand castiga banii pe hartie, dar du­pa demararea proiectului lucrurile pot lua alta turnura. Multi dintre pri­mari sunt inca nepregatiti in ges­tio­narea fondurilor si gresesc atunci cand vine vorba de cheltuirea ba­nilor. „Nerespectarea contributiilor con­tractuale in momentul semnarii contractului este principalul motiv pentru care APDRP a demarat pro­cedura de reziliere a unor contracte, acestea neputand fi continuate”, ne-a precizat Mihai Gavril Vadan.

Termenul de cofinantare a ajuns la randul sau sa produca „frisoane” aplicantilor. Proiecte acceptate au fost stopate dupa ce beneficiarul a anuntat ca nu poate participa cu aport propriu. Specialistii spun ca, odata cu declansarea crizei, lucrurile s-au agravat. Bancile sunt „res­pon­sabile“ de tot mai multe refuzuri in ceea ce priveste acordarea de credite pentru demararea de proiecte cu fonduri europene. „Lipsa co­finan­ta­rii este, de asemenea, un alt motiv pentru care beneficiarii renunta la derularea proiectului, iar falimentul beneficiarului este un alt motiv care duce la intreruperea implementarii proiectului“, a adaugat Mihai Gavril Vladan.

Cum hraneste satul romanesc firmele de la oras?

Dar cum vor ajuta acesti bani in anii urmatori mediul rural si nu numai? Desi guvernantii cunosc decalajul intre nivelul de trai de la sat si oras, este greu de crezut ca in aceasta perioada de criza economica erau orientati bani spre zona rurala. „Utilizarea eficienta a banilor co­mu­nitari este extraordinar de bine-ve­ni­ta pentru comunitatile din Romania, unde exista un mare decalaj fata de oras. Vor fi create locuri de munca, tinerii nu vor mai parasi zona rurala sau chiar vor reveni aici, dar se va produce si o crestere a nivelului de trai prin faptul ca vor exista drumuri mai moderne, dispensare medicale sau camine culturale”, a precizat Stelian Ditu.

Mai mult, desi lenta, aparitia IMM-urilor in mediul rural s-a in­tensificat dupa infiintarea Fon­du­rilor de garantare a creditelor, care au inlesnit accesul la finantari. „In depasirea crizei, ar fi trebuit sa ne folosim de banii de la FMI, care insa s-au topit in alte directii. Daca anul trecut domeniul constructiilor era caracterizat printr-o frenezie ge­ne­rala, in prezent singurele contracte vin din zona licitatiilor din proiecte cu fonduri europene”, ne-a declarat Paul Butnariu, presedintele Camerei de Comert si Industrie Iasi. Vitale pentru dezvoltarea satului roma­nesc, fondurile europene ajung ul­te­rior catre companii private, care reusesc astfel sa depaseasca perioada dificila din punct de vedere eco­no­mic, limitand pierderile si pastrand locurile de munca.



Topul celor mai mari finantari din zona de nord-est


Lipsa generalizata a banilor din mediul rural s-a resimtit prin decalajul urias intre nivelul de trai de la tara fata de oras. Odata deschise liniile de finantare cu fonduri europene, nu putini au fost cei care au decis sa profite de oportunitate. Iar propunerile n-au venit doar de la primarii, ci si de la persoane fizice. Un mare succes l-au avut ideile orientate catre depozite, abatoare sau mici fabrici. Un om de afaceri din Bacau a obtinut 2,7 milioane de euro pentru construirea unui depozite de produse finite. Este vorba despre firma Croco SRL din Bacau, care va utiliza o parte din fonduri si pentru „achizitionarea de utilaje tehnologice in vederea diversificarii si cresterii calitatii produselor“. Banii vor veni prin Schema de ajutor de stat XS 13/123A/2008.

O fabrica de fainuri proteice va fi construita la Vaslui, in comuna Costesti, cu doua milioane de euro, fonduri nerambursabile de la UE. Beneficiar va fi SC Safir SRL.

„Bronzul“ merge la Neamt. „Al treilea proiect, din punctul de vedere al valorii, contractat in regiunea de nord-est, este un abator de bovine, porcine si ovine, sectie de preparate din carne si anexe tehnice in localitatea Horia, judetul Neamt, al carui beneficiar este CAPRARU Comp SRL, cu o valoare de 1,9 milioane de euro“, se precizeaza intr-un material informativ al APDRP.