Fiecare parlamentar are dreptul sa adreseze intrebari si interpelari atat membrilor Executivului, cat si altor institutii ale statului, in probleme pe care le considera de interes. De la inceputul anului si pana in prezent, cele mai multe astfel de solicitari au fost transmise catre prim-ministru (301), Ministerul Muncii (280), Ministerul Finantelor Publice (145) si Ministerul Economiei (117). Problemele semnalate de alesi sunt dintre cele mai diverse: de la memorandumuri primite de la alegatori la problema ascultarii telefoa­ne­lor in Romania ori necesitatea intro­du­cerii orelor de nutritie in scoli.

Sunt insa cateva teme predo­mi­nante: accesarea fondurilor europene, criza economica, reorganizarea adminis­trativ-teritoriala.

Guvernantii sunt obligati, prin Cons­ti­tutie, sa raspunda acestor tipuri de solicitari. Din datele postate pe site-ul Camerei Deputatilor si consultate de „Fin.ro” reiese ca membrii Cabinetului Boc nu isi indeplinesc decat partial aceas­ta sarcina. Majoritatea raspun­su­rilor sunt standard si de regula nici nu prea au legatura cu intrebarea propriu-zisa primita din partea alesilor. O practica intalnita la toate ministerele este aceea de a da, drept raspuns, citate din strategii aprobate de guvern in 2009 sau 2010, dar si  trimiteri la documente comunitare.


25 de intrebari si interpelari despre situatia fondurilor europene


In problema fondurilor europene, indiferent de intrebare, raspunsul cu­prin­de date despre strategia pe care gu­vernul o are in vedere pe termen scurt si mediu. De exemplu, in luna martie, de­pu­tatul Angel Tilvar (PSD) a solicitat prim- ministrului sa ii spuna daca are in ve­dere infiintarea unei institutii care sa asigure coordonarea pe orizontala a utilizarii fondurilor structurale. Raspun­sul vine doua luni mai tarziu, de la Au­toritatea pentru Coordonarea In­s­tru­mentelor Structurale. ,,Impulsio­narea utilizarii instrumentelor struc­turale si perfectionarea mecanismului de absorbtie a acestor fonduri au cons­tituit o prioritate pentru Guvernul Ro­ma­niei, care a infiintat in luna ianuarie 2009 Grupul interministerial pentru ges­tionarea absorbtiei fondurilor comu­ni­tare, sub conducerea directa a prim- ministrului”, precizeaza sursa citata. In plus, din acelasi text reiese ca ,,pentru pu­nerea in aplicare a unor masuri deci­si­ve care sa accelereze semnificativ pro­cesul de absorbtie, guvernul a apro­bat pe 27 aprilie un Plan de Masuri Prio­ri­tare (…) care reprezinta foaia de parcurs (roadmap) pe termen scurt si mediu…”. La sfarsitul lunii mai, deputatul PSD Florin Paslaru il intreaba pe premierul Emil Boc daca are in vedere ,,imbu­natatirea mecanismului privind o mai mare responsabilizare a autoritatilor care gestioneaza fonduri europene”. Ras­punsul este dat de Ministerul de Fi­nante, care face referire la acelasi Plan de masuri prioritare, aprobat in aprilie 2009. Luna trecuta au aparut primele informatii oficiale legate de nemul­tu­mirile CE. In context, in data de 22 iunie, deputata Lucia Varga (PNL) l-a intrebat pe prim-ministru care sunt motivele pentru care Romania risca sa ramana fara fonduri europene nerambursabile si ce masuri are in vedere pentru evi­ta­rea acestei sanctiuni. Raspunsul a venit in 6 iulie, din partea lui Catalin Vatafu, seful ACIS. Acesta precizeaza ca datele aparute in mass-media fac parte din raportul de audit provizoriu al CE, iar autoritatile romane incearca sa remedieze situatia. „Intreruperea pla­tilor de la CE nu reprezinta o pierdere de fonduri, ci doar o amanare a rambur­sarilor pana la remedierea deficientelor semnalate (...) Intreruperea se aplica pana la o perioada de sase luni”, explica Vatafu.

Acelasi raspuns este trimis si catre deputatul Mircia Giurgiu, desi acesta so­li­citase sa i se spuna „cine se face vinovat de stoparea fondurilor si care au  fost ma­surile dispuse pentru ca ase­me­nea evenimente sa nu se mai produca, in con­ditiile in care Romania este si asa deficitara la acest capitol”.  


,,Prioritatea guvernului este legata de relansarea economica”


Cele mai mari dificultati au ministrii atunci cand trebuie sa raspunda la intrebari legate de problemele econo­mice. ,,Domnule prim-ministru, va rog sa imi comunicati ce masuri veti adopta in perioada urmatoare pentru a ridica performantele economiei astfel incat sa mentinem obiectivul de adoptare a monedei euro in 2015”, arata deputatul PSD Florin Paslaru, intr-o interpelare transmisa in luna mai. In raspunsul semnat de ministrul de Finante Gheor­ghe Ialomitianu se precizeaza ca ,,prio­ritatea guvernului este legata de re­lan­sarea economica, de crearea de lo­curi de munca si asigurarea sustena­bilitatii Finantelor publice”. In context, ministrul aminteste de obiectivele pre­vazute in Strategia Europa 2020, Acordul Euro Plus si Acordul preventiv cu CE si FMI.

Un alt deputat, liberalul Cristian Buican, il intreaba pe ministrul de Finante cand vor reveni salariile buge­tarilor la nivelul de cumparare anterior taierilor din anul 2010. Ministrul Ialomi­tianu pare ca nu a inteles intrebarea, intrucat ii transmite ca ,,pentru anul 2012 se preconizeaza promovarea unei politici salariale in concordanta cu ultimele evolutii ale mediului intern si international, tintele prevazute in acordul cu FMI, precum si cu masurile fiscale si bugetare ce se vor implementa in orizontul de referinta”. O luna mai tarziu, acelasi deputat ii adreseaza ministrului de Finante o interpelare similara.

Mai exact, a dorit sa stie daca in anul 2011 si in anul 2012 pensiile si salariile bugetarilor vor fi indexate cu rata inflatiei.

Din partea MFP primeste acelasi text ca si prima data. Singura deosebire este ca acum este adaugata o precizare care avea mai degraba legatura cu primul raspuns, si anume ca ,,pana la sfarsitul anului 2012 se are in vedere recuperarea integrala a diminuarii drepturilor sala­riale din anul 2010”.


Doua ministere ofera raspunsuri la indigo


Se intampla si ca doi ministri sa semneze separat si practic sa isi asume paternitatea aceluiasi text. Nu se stie cine de la cine a copiat. Concret, deputatul PNL George Scutaru a trimis in luna mai o solicitare catre prim-ministrul Emil Boc, in care cerea sa i se spuna care sunt datele macroeconomice pe baza carora guvernul sustine ca Romania iese din criza si care este perioada in care se poate spune ca tara noastra a iesit din criza.

Dupa o luna, deputatul a primit doua raspunsuri, de la Ministerul Finantelor Publice si de la Ministerul Economiei. Cu exceptia ultimei fraze, cele doua documente sunt identice. Unul dintre documente este semnat de ministrul Gheorghe Ialomitianu, iar celalalt de ministrul Ion Ariton. Fraza „in plus” apartine MFP si cuprinde urmatoarele cuvinte: „Cunoscutul eco­nomist Nouriel Roubini a declarat ca «pentru Romania, reforma a fost dureroasa, dar incepe sa dea rezultate»”. Este de altfel singura fraza care are lega­tura cu intrebarea adresata de deputat. In restul textului, de doua pagini, sunt prezentate cifre compa­ra­tive din anii 2009 si 2010. In plus, este evidentiat faptul ca „guvernul a reactionat prompt atat in 2009, cat si in 2010 (...) punand in practica un program de masuri anticriza concretizat intr-o serie de masuri consistente de stabilizare a economiei si reluare a procesului de crestere economica”.

In total, deputatii au adresat 1.814 intrebari si 776 de interpelari autori­tatilor statului in intervalul februarie-iunie 2011.