Votul obligatoriu, desfiintarea Se­na­tului si transformarea institu­tiei in Camera de reprezentare a ju­detelor, mandat de cinci ani pen­tru parlamentari - sunt doar ca­te­va dintre ideile lansate in ultima vreme atat de liderii politici, cat si de societatea civila.

De la inceputul actualei sesiuni par­la­mentare, una dintre temele principale de discutie este cea privind modificarea Con­stitutiei. PD-L si-a declarat drept „priori­tate zero“ trecerea la sistemul unicameral. Pana in prezent, este singurul partid care se pronunta deschis pentru desfiintarea uneia dintre Camerele Legislativului. „Trecerea la Parlamentul unicameral este o solutie gresita si demagogica“, spun liberalii, punct de vedere impartasit si de PSD si UDMR.

In schimb, toate formatiunile po­litice se declara de acord cu demararea unei „ample reforme constitutionale“. Social-democratii, de exemplu, propun intro­du­ce­rea mandatului imperativ, votul obliga­toriu, precum si transfor­marea Senatului in Camera de repre­zentare a judetelor, care sa fie aleasa de consilierii locali si judeteni, nu direct de populatie.

Deputatul PSD Florin Iordache a expli­cat ca social-demo­cratii vor propu­ne si ca parlamentarii sa isi piarda mandatul daca demisioneaza din partidul din care au facut parte cand au fost alesi. Din par­tea UDMR, Marko Bela anunta ca discutiile despre modifi­carea Legii fun­da­mentale ar trebui in­drep­­tate si catre reorganizarea si regan­direa impartirii administrativ-teritoriale a Romaniei. In plus, actualul vicepremier apreciaza ca ar trebui clarificate „rela­tiile intre diferitele institutii ale statului, Pre­sedintie, Guvern, Parlament, proble­mele legate de functionarea Justitiei, atri­butiile Guvernului“. Consens la nivel de­cla­rativ s-a obtinut si pentru reducerea numarului de parlamentari. Pentru ca aceasta propunere sa devina realitate este necesara aprobarea unui act normativ.

Regandirea calendarului alegerilor ar putea fi o solutie viabila


Reprezentantii societatii civile vin, de asemenea, cu idei pentru modificarea Legii fundamentale. In raportul anual de analiza si prognoza, dat publicitatii saptamana trecuta, Societatea Academica Romana atrage atentia ca subiectul lansat de PD-L este, de fapt, „o eroare diversio­nista“ si nu va duce la o imbunatatire a guvernarii. Potrivit sursei citate, „daca este sa se schimbe ceva in mecanismele politice, cel mai urgent ar fi o regandire a calendarului electoral“, si nu „proiecte grandioase de schimbare administrativa sau constitutionala, fara ca cineva sa fi demonstrat o legatura cauza-efect intre ele si imbunatatirea calitatii guvernarii“.

Mai exact, SAR propune revenirea la orga­nizarea alegerilor parlamentare si prezi­den­tiale simultan. Principalul argument adus este acela ca, in perioada 2007-2009 (cand au avut loc alegeri electorale in fiecare an), deciziile luate in anticiparea fiecarei campanii au dus la subrezirea serioasa a Bugetului de stat. „Partidele noastre nu pot face simultan si lupta electorala si guvernare rezonabila, optand doar pentru una din sarcini - de regula, prima“, conchide organizatia nonguver­na­men­tala.

„Pana in 2016 niciun cabinet nu va lucra cu un orizont de timp mai lung de unu-doi ani, iar asta se va reflecta in agenda de guvernare. Judecand dupa experientele din ultima vreme, e greu de vazut cum se vor putea evita derapajele populiste in perspectiva anilor electorali 2012 si 2014, adica exact in acea perioada in care administrarea tarii la nivel macro trebuie sa fie extrem de prudenta, orice dezechilibru evitat, iar moneda nationala strict pastrata (prin metode de piata) timp de doi ani in interiorul unui culoar ingust de variatie, pentru a putea adopta euro in 2014-2015, asa cum este prevazut“, atrage atentia SAR.

Actuala legislatie electorala prevede ca, pana in 2020, cinci ani vor fi ocupati cu alegeri electorale. Media pe 10 ani este de 50%, mai mult decat in oricare din de­ce­niile precedente. In decada 2001-1010 pro­portia a fost de 40%, iar in intervalul  1991-2000, de doar 30%.

Situatia este generata de mai multi factori. In primul rand, spre deosebire de anii ’90 avem un nou tip de alegeri, pentru reprezentantii in Parlamentul European, scrutin organizat o data la cinci ani. In plus, extinderea mandatului de sef al statului la cinci ani a dus la decuplarea alegerilor prezidentiale de cele pentru Legislativul national. Propunerea PD-L privind infiintarea Comisiei de revizuire a Constitutiei a fost respinsa, saptamana trecuta, in Birourile Permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor, cu voturile PNL si PSD.

Modificarea Legii fundamentale poate fi initiata de presedintele tarii la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, iar ulterior de catre cetateni, prin referendum.


Trei scrutinuri in acelasi an


„Solutia de bun-simt, dar greu de pus in aplicare, consta in recuplarea alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare“, arata SAR. Astfel, alegerile nationale (locale, parlamentare, prezidentiale) se vor desfasura intr-un singur an, lasand astfel doar europenele pe un calendar propriu.

O alta solutie ar fi sa lungim ciclurile electorale nationale la cinci ani, astfel incat sa avem localele, parlamentarele si prezidentialele in acelasi an cu euro­penele, mai arata sursa citata.

Dezavantajele schimbarii legislatiei

  •  nu s-a reusit deloc depersonalizarea alegerilor parlamentare;
  •  partidele nu s-au putut izola de batalia pentru presedintie;
  •  deficientele Constitutiei Romaniei (in special relatia presedinte-premier) au devenit mult mai vizibile;
  •  nu s-a reusit deloc depersonalizarea alegerilor parlamentare;
  •  jocurile strategice ale partidelor s-au complicat inutil, cu efecte asupra functionarii si stabilitatii cabinetelor“.