Membrii Consiliului ECOFIN au discutat marţi, la Luxemburg, despre noua construcţie europeană privind uniunea bancară, informează un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice /MFP/.


Miniştrii de finanţe şi autorităţile din ţările UE caută să identifice posibile căi de compromis în ceea ce priveşte proiectul uniunii bancare, ca răspuns instituţional la incertitudinile generate de recenta criză economică şi financiară. România, prin reprezentantul său, secretarul de stat în MFP Claudiu Doltu, şi-a exprimat opinia potrivit căreia uniunea bancară este un obiectiv bun, dar va trebui aleasă o cale corectă pentru a-l realiza.

'Europa se resimte încă după recesiunea severă din anii 2007-2009. Anul 2012 va înregistra, probabil, o uşoară contracţie economică în spaţiul ţărilor euro, iar pentru 2013 se întrevăd semne ale unei uşoare redresări. În acest context, sunt esenţiale preocupările pentru reluarea creşterii economice, crearea de noi locuri de muncă, refacerea încrederii consumatorilor şi investitorilor şi reducerea incertitudinii. Este posibil să existe o decizie politică şi un compromis în orizontul următoarelor două luni, mai ales în ceea ce priveşte modul în care se va avansa spre realizarea supravegherii bancare unice la nivelul UE - ca primă etapă în procesul de formare a unei uniuni bancare', a spus oficialul român.

În cadrul Consiliului, reprezentantul României a precizat că înainte de a se lua o decizie finală cu privire la modul de implementare a acestui proiect, rămâne de văzut cât de realist este calendarul sugerat de Comisia Europeană, care prevede introducerea supravegherii bancare unice sub egida Băncii Centrale Europene (BCE) de la 1 ianuarie 2013 pentru băncile ce beneficiază de sprijin public, extins la băncile sistemice de la jumătatea anului viitor.

Potrivit acestui calendar, de la 1 ianuarie 2014 toate cele 6.000 de bănci din zona euro ar urma să facă obiectul supravegherii BCE. De asemenea, trebuie decis modul în care se vor împărţi atribuţiile de supraveghere între autoritatea de supraveghere la nivelul UE şi autorităţile naţionale.

Secretarul de Stat Claudiu Doltu a prezentat poziţia României arătând necesitatea clarificării modului în care se va asigura echilibrul între drepturi şi obligaţii pentru statele din afara zonei euro fără discriminare între băncile din ţările care nu sunt încă în zona euro şi cele din ţările zonei euro. De asemenea, o atenţie specială trebuie acordată modului în care se vor implica autorităţile fiscale din ţările UE în asigurarea resurselor bugetare necesare rezolvării consecinţelor generate de 'bănci-problemă' şi trebuie văzut care vor fi raporturile dintre autoritatea de supraveghere, Parlamentul European şi parlamentele naţionale.

România şi-a arătat interesul pentru participarea la întregul proces de dezvoltare şi adoptare a eventualelor decizii, întrucât un asemenea sistem de supraveghere va avea impact asupra tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene, chiar dacă România, în acest moment, nu face parte din zona euro. 'Pentru România, adoptarea euro este o obligaţie asumată şi, chiar dacă acum nu avem un termen limită pentru acest lucru, ne interesează să fim pregătiţi cât mai curând posibil din punct de vedere al performanţelor economice, astfel încât să rămână de agreat doar decizia politică', a mai spus Doltu.