Unul din obiectivele Uniunii Euro­pe­ne este trecerea la o eco­no­mie bazata pe folosirea efi­­cien­ta a resurselor conven­tio­nale si re­du­cerea depen­den­tei cresterii economice de folosirea surselor de ener­gie. Comisia a stabilit ca­te­va tinte pe care statele membre trebuie sa le atinga pana in 2020. Romania si-a asumat un plan ambitios, pe care nu va reusi sa-l realizeze in lipsa unor politici la nivel national si cu un buget secatuit.

Inca de la inceputul anilor ‘90 liderii politici din toata lumea au ajuns la con­clu­zia ca schimbarea climatica si epu­i­zarea resurselor necesita masuri urgente si drastice. Dependenta puternica de com­bustibilii fosili si utilizarea ine­fi­ci­enta a materiilor prime duc la cresterea preturilor, punand in pericol siguranta economica, si contribuie la incalzirea globala.

Cresterea populatiei de la sase miliarde de oameni la noua miliarde va intensifica lupta pentru resurse naturale si va pune presiune asupra mediului. In acest context, unul din obiectivele strate­giei Uniunii Europene  2020 este de a gasi solutii inteligente care sa fie valo­rificate nu numai in domeniul com­baterii schimbarilor climatice, ci si al se­curitatii energetice si al crearii de lo­curi de munca. Tintele stabilite prin aceas­ta strategie sunt: reducerea emi­siilor de gaze cu efect de sera cu 20% (sau chiar 30%, daca se ajunge la un acord inter­national in acest sens), reducerea con­sumului de energie cu 20%, prin cres­terea eficientei energetice, si acoperirea a 20% din necesarul energetic prin folo­sirea surselor regenerabile.


Dependenta de furnizori, mai mica


Daca UE ar reusi sa produca propria ener­gie regenerabila, dependenta de furnizorii externi ar fi considerabil mai mica, iar fluctuatiile pretului petrolului ar avea un impact redus. Pe langa faptul ca sursele regenerabile de energie con­tribuie la combaterea schimbarilor cli­matice, acestea reprezinta o rezerva sigura de energie si slujesc interesele economice pe termen lung.  Studiile arata ca utilizarea surselor regenerabile duce la scaderea consumului de com­bus­tibili fosili cu 200-300 de milioane de tone pe an, reducand astfel si emisiile de CO2 cu 600-900 de milioane de tone pe an.

Fiecare stat membru al UE si-a asumat un obiectiv national. In timp ce UE trebuie sa creasca, in medie, sursele regenerabile de la 11% la 20%, Romania va trebui sa creasca aceste resurse de la nivelul de 17,6% din 2005 la 24% pana in 2020. Cu toate ca tara noastra are cel mai mic procent de crestere din toate statele UE, acest procent va fi aproape imposibil de atins. Consumul este in continua crestere, fapt care nu a fost luat in calcul cand Romania si-a asumat acest obiectiv. In plus, jumatate din nivelul actual provine din marile hidrocentrale, insa acestea sunt depasite si necesita un volum imens de investitii, aproximativ cinci miliarde de euro, doar ca sa fie mentinute la nivelul actual. Cealalta jumatate provine din folosirea in mediul rural a biomasei, dar in ultimii ani si aici se trece la incalzirea pe gaze, deci con­su­mul va creste. Astfel, si pastrarea pro­centului actual de surse regenerabile va fi greu de mentinut pana in 2020. Totusi trebuie spus ca aceasta crestere a pro­centului de resurse regenerabile poate sa provina din mai multe sectoare: energie electrica, termica, transport, incalzire si aer conditionat.

Nu exista politici nationale


Prin tinta stabilita pentru eficienta energetica, UE ar economisi aproximativ 100 de miliarde de euro. Romania a transmis Comisiei niste tinte de crestere a eficientei cu 3% pe an, un plan nerealist care a starnit zambete la Bruxelles, avand in vedere ca masurile propuse de oficialitatile romane sunt prea putine pentru tinta asumata. In primul rand, nu exista poli­tici nationale pentru efi­cien­ta energetica si se actioneaza haotic, in con­tex­tul in care nu se stie ce anu­me ar trebui sustinut, ce tipuri de surse regenerabile, iar legile se schim­ba in per­ma­nenta.

Pro­gra­mul de efi­cienta ener­ge­tica pentru cla­diri este ca si inexistent prin alocarea actu­ala de bani de la buget, pro­iectul privind cer­tificatele de audit ener­ge­tic a fost amanat, iar Agentia Romana pentru Conservarea Energiei a devenit doar un depar­ta­ment al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei. Pentru proiectele de centrale eoliene s-ar pune problema cine ar suporta costurile: statul sau con­su­matorii? In momentul de fata, statul cu siguranta nu dispune de resursele financiare necesare pentru astfel de investitii. Pe de alta parte, nici fondurile europene nu ne intereseaza. Desi avem la dispozitie 363 de milioane de euro pentru domeniul eficientei energetice, pe Axa Prioritara 4 din POS Cresterea Competitivitatii Economice nu s-a contractat niciun proiect.

Nici pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera nu exista nicio poli­tica. In aparenta, autoritatile romane sunt multumite ca ne incadram in tintele stabilite prin Protocolul de la Kyoto. In plus, s-a fixat ca an de referinta in ceea ce priveste nivelul de CO2 din Romania anul 1989, cand functiona industria comunista. Astfel, inchiderea unor poluatori din cauza situatiei economice a dus la scaderea nivelului de gaze cu efect de sera, si nu vreo politica implementata de Romania postdecem­brista.

O alta problema la acest capitol este legata de certificatele de emisii de gaze cu efect de sera, care valoreaza sute de milioane de euro. Acestea pot fi vandute, insa autoritatile trebuie sa stabileasca ce vor face cu banii obtinuti pe ele, deoarece nu pot fi virati la buget pentru plata salariilor. In contractul de vanzare tre­buie mentionat, de exemplu, ca banii vor fi folositi pentru impadurire sau in alte sco­puri care vizeaza protectia mediului.

Esec la Copenhaga


La sfarsitul anului trecut a avut loc o conferinta la Copen­haga, in care mili­tantii pentru protectia me­diu­lui isi puneau mari spe­­rante, insa discutiile de la aceasta intalnire nu au adus decat un acord gol de con­tinut. Si presedintele Comisiei, José Manuel Barroso, a re­mar­cat ca pactul este sub tintele ambitioase ale UE. „Nu imi voi ascunde dezama­girea”, a sustinut Barroso la acea data. UE si-a ara­tat disponibilitatea de a stabili ti­nte si mai inalte, daca si alte tari indus­tria­lizate isi iau angajamente com­parabile, iar tarile in curs de dezvoltare contribuie corespunzator la eforturile interna­tio­nale.

Politicienii au promis in total doar o suta de miliarde de dolari ca ajutor climatic pentru statele sarace, o su­ma ca si inexistenta in conditiile in care masurile dorite de UE presupun sume uriase de bani, pe care nici macar tarile dezvoltate nu sunt dispuse sa le chel­tuiasca pentru atingerea tintelor. UE va oferi 7,2 miliarde de euro pentru pro­iecte care sa ajute tarile in curs de dez­voltare sa demareze actiuni de con­so-
lidare a capacitatii de combatere si adap­tare la schimbarile climatice.

Tintele UE 2020 pentru urmatorul deceniu


Criza financiara si mai apoi recesiunea profunda care a lovit Uniunea Europeana in 2008 au in­sem­nat un regres de 20 de ani in dezvoltarea eco­no­mii­lor statelor membre, afectand, fara exceptie, toate sectoarele si producand un numar-record de so­meri: 23 de milioane. A insemnat totodata decesul oficial al Strategiei de la Lisabona si al obiectivului ambitios de a transforma UE in cel mai competitiv lider mondial al dezvoltarii economice si teh­no­logice. Acum, Comisia Europeana propune o noua strategie, de data aceasta postcriza, care sub sloganul „Crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii” ar trebui sa angreneze toate statele membre in vederea  concretizarii, in urmatorul deceniu, a prioritatilor si a obiectivelor de mai jos.

Prioritati:

  •  crestere inteligenta: dezvol­tarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;
  •  crestere durabila: promovarea unei economii eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor;
  •  crestere favorabila a incluziunii: promovarea unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, in scopul asigurarii coeziunii sociale si teritoriale.

Obiective:

  •  locuri de munca pentru 75% din po­pu­latia cu varste intre 20 si 64 de ani;
  •  investirea a 3% din Produsul Intern Brut comunitar in cercetare-dezvoltare;
  •  indeplinirea obiectivelor „20/20/20” in materie de clima si energie, inclusiv o reducere a emisiilor de CO2 majorata la 30%, daca exista conditii favorabile in acest sens;
  •  reducerea ratei abandonului scolar timpuriu
  • sub nivelul de 10% si cresterea numarului absolventilor de invatamant superior la 40% dintre membrii generatiei tinere;
  • reducerea cu 20 de milioane de persoane a nu­ma­rului cetatenilor europeni amenintati de saracie.