Blocajul din cadrul serviciilor publice deconcentrate este cel mai bun exemplu ca numirile pe criterii politice nu tin cont nici de cheltuielile publice si nici de respectarea legislatiei in vigoare.

Camera Deputatilor a adoptat sap­tamana trecuta actul normativ prin care sefii de servicii publice decon­centrate revin la statutul de functionari publici.

Prin aceasta lege, posturile de directori-coordonatori infiintate de Cabinetul Boc in aprilie 2009 sunt practic desfiintate. Astfel ca dupa un an si doua luni, timp in care Cabinetul Boc a incercat sa obtina o baza legala pentru schimbarile efectuate pe criterii strict politice, se revine la legislatia anterioara. Efectele acestor decizii politice nu sunt insa de neglijat. In timpul scurs din aprilie 2009 si pana in prezent, pe fiecare post de director si director adjunct din decon­cen­trate au fost numite cate doua si chiar trei persoane. Schimbarile au dus la un vid de autoritate, dar si la cheltuieli bugetare suplimentare, intrucat, dupa declararea neconstitutionala a actelor normative in baza carora au fost efec­tuate destituirile din functii, doi si uneori chiar trei directori au fost  platiti concomitent pentru acelasi post.

Adoptarea de catre Parlament a legii pri­vind modificarea Statutului functio­nar­ilor publici ar trebui sa duca la cla­rificarea situatiei din teritoriu.

„Toti directorii si directorii adjuncti numiti in baza Ordonantei 105 ar trebui demisi, prin ordine ale ministrilor care i-au pus in functii. Numai ca PDL nu-si permite politic sa-i destituie”, a explicat pen­tru „Financiarul” senatorul Dan Sova. Din informatiile sale, majoritatea directorilor demisi in baza Ordonantelor 37 si  105, cam 80% dintre acestia au dat in judecata statul si au castigat procesul, iar statul este obligat sa ii repuna in func­tie si sa le plateasca salariile retroactiv. La un calcul estimativ, daca toti cei 4.000 de directori demisi anul trecut ar trebui repusi in functii si platiti retroactiv, la un salariu mediu de 4.000 de lei pe luna, statul ar trebui sa achite in jur de 40 de milioane de euro, plati restante. Pana in prezent, autoritatile publice au evitat sa dea publicitatii un raport oficial cu numarul de posturi pentru care trebuie platite mai multe persoane pe acelasi post.

Transformarea sefilor de servicii publice deconcentrate din functionari publici in directori numiti politic pe baza unui contract limitat trebuia sa duca la „eficientizarea activitatii admi­nis­tratiei publice si la reducerea cheltu­ielilor bugetare”, dupa cum explicau guvernantii, in momentul in care au anuntat aceasta masura. In practica, efectul a fost unul contrar, care a generat atat lipsa de autoritate, cat si cheltuieli bugetare mult mai mari.

In prezent, singura autoritate care poate sa stabileasca clar impactul finan­ciar al acestei decizii politice este Curtea de Conturi. PNL a depus o astfel de sesi­zare la finele lunii mai, insa pana in pre­zent nu a primit niciun raspuns. Repre­zentantul Comisiei pentru Justitie al PNL, deputatul Alina Gorghiu, ne-a explicat ca un rezultat din partea Curtii de Conturi ar putea fi dat publicitatii dupa aproximativ un an, acesta fiind rit­mul in care se pronunta institutia res­pectiva. In urma stabilirii prejudiciului prin auditul Curtii de Conturi, liberalii intentioneaza sa faca demersurile nece­sare pentru atragerea raspunderii pena­le a Cabinetului Boc. „La aceasta situatie s-a ajuns din cauza faptului ca guvernul a apelat la practica demiterilor pe criterii politice si a fost obligat, ulterior, prin decizii ale instantelor, sa reincadreze fosti directori, creand astfel suprapuneri pe functii de conducere”, arata PNL in sesizarea adresata Curtii de Conturi.

„Edictarea unui act normativ cu ignorarea deciziei Curtii Constitutionale este considerata abuz in serviciu in forma calificata si atrage raspunderea penala. Toti cei care au semnat Ordonanta de Urgenta 105/2009 ar trebui sa raspunda penal”, ne-a explicat senatorul PSD Dan Sova, cel care a redactat din partea PSD contestatiile catre CCR. Acesta a precizat ca raspunderea penala nu inseamna nea­parat inchisoare, fiind o fapta de natura circumstantiala, ci amenda pena­la. In plus, prin semnarea acestor acte nelegale s-a produs un prejudiciu la buge­tul de stat, iar cei responsabili ar trebui sa plateasca banii din buzunar.

Doua ordonante si o lege declarate ilegale


Sub pretextul imbunatatirii activi­tatii administratiei publice, guvernul a adoptat in luna aprilie 2009 o ordonanta de urgenta (37/2009), prin care  functiile de director executiv si director adjunct ai serviciilor publice deconcentrate au fost desfiintate. Prin aceeasi ordonanta a fost infiintata functia de director coordona­tor, angajat in regim contractual. Practic, toti directorii si directorii adjuncti din serviciile deconcentrate, numiti in timpul guvernarii PNL, au fost inlocuiti cu persoane agreate de PDL si PSD. In luna octombrie, dupa ce social-demo­cratii au iesit de la guvernare, au fost schimbati din nou sefii de decon­cen­trate, de data asta fiind destituite per­soanele propuse de social-democrati.

Prin decizia CCR din 7 octombrie 2009, prevederile OUG 37 au fost decla­rate neconstitutionale. In 6 octombrie, guvernul a recurs la un artificiu.

Intuind ca Ordonanta 37 va fi declarata ilegala, cu o zi inainte ca judecatorii Curtii sa se pronunte oficial, Cabinetul Boc a apro­bat o noua OUG, 2005/2009, care a pre­luat prevederile Ordonantei 37, ceea ce a permis ca, in continuare, condu­cerea decon­­centratelor sa fie asigurata de aceiasi directori coordonatori.

Doua luni mai tarziu, in 3 decem­brie, CCR a declarat neconstitutionala si noua Ordonanta 105. In plus, prin aceeasi decizie, judecatorii Curtii au inter­­zis Executivului sa mai aprobe ordo­­nante pe aceeasi problema.

Guvernul insa a insistat, iar textele declarate deja neconstitutionale au fost cuprinse intr-un proiect de lege. Cu votu­rile parlamentarilor care sustin coalitia de guvernare, legea a fost aprobata in luna martie 2010. Contestat de parla­mentarii opozitiei, actul normativ a fost declarat necons­titutional.

CCR atrage atentia ca guver­nul nu avea „un motiv serios si te­mei­nic” sa modifice Statutul func­tio­narilor publici in sensul res­pec­tiv. Legea a fost retrimisa in Parla­ment, unde arti­colele declarate necons­titu­tio­nale au fost eliminate din text.

Exemple de servicii publice deconcentrate la nivel judetean


  • Directia Generala a Finantelor Publice
  • Directia Judeteana pentru Accize si Operatiuni Vamale
  • Directia Judeteana de Sanatate Publica
  • Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
  • Garda Financiara
  • Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta
  • Inspectoratul Judetean de Politie
  • Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare
  • Inspectoratul Teritorial de Munca
  • APIA - centrul judetean
  • Oficiul Judetean de Consultanta Agricola
  • Casa Judeteana de Pensii 
  • Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
  • Agentia de Protectie a Mediului
  • Garda Nationala de Mediu - comisariatul judetean
  • Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor
  • Inspectoratul Teritorial in Constructii
  • Autoritatea Rutiera Romana
  • Evidenta si eliberarea pasapoartelor simple
  • Permise auto si inmatricularea vehiculelor
  • Evidenta persoanelor


Parcursul unei masuri ilegale


  • aprilie 2009, guvernul adopta Ordonanta de Urgenta 37, prin care decide schimbarea tuturor sefilor de servicii deconcentrate numiti in perioada guvernarii PNL
  • 6 octombrie, guvernul a aprobat o noua OUG, 2005/2009, care a preluat prevederile Ordonantei 37
  • 7 octombrie 2009, prevederile OUG 37 au fost declarate neconstitutionale
  • 3 decembrie, CCR a declarat neconstitutionala si noua Ordonanta 105
  • februarie 2010 - Cabinetul Boc elaboreaza un proiect de lege in care include prevederile OUG 105
  • martie - actul normativ este adoptat de Parlament, cu voturile coalitiei de guvernare
  • aprilie - Curtea Constitutionala declara neconstitutionala legea promovata de guvern
  • iunie - Parlamentul elimina din textul legii prevederile declarate neconstitutionale