In numai doi ani municipalitatea oradeana a pus pe picioare cel mai atractiv magnet economic al zonei de Nord-Vest, prin realizarea unui parc industrial cu suprafata de peste 120 ha, unde si-au gasit deja locul firme importante din Coreea de Sud, Spania, dar si intreprinzatori romani dornici sa fie mai aproape de companiile beneficiare din Occident.

In jurul parcului industrial Euro­business din Oradea graviteaza acum societati importante din domeniul electronicii si auto mai ales ca se con­tureaza astfel si un anumit specific al pro­ducatorilor si furnizorilor de ser­vicii. Dar, oricat de vestic ar fi parcul industrial din Oradea, pentru investi­tori cele mai importante aspecte pe timp de criza le constituie facilitatile fiscale si avantajele acordate prin sta­bilirea afacerilor aici. Primele repere sunt fara indoiala cele geografice, dar importante sunt si infrastructura sau pregatirea profesionala a fortei de munca.

Parcul industrial, punct de reper in Zona Metropolitana


Parcul industrial Oradea face parte din Zona Metropolitana Oradea, care a sustinut proiectul „Polyinvest“ ce se deruleaza pe o perioada de 30 de luni, de la 1 aprilie 2009 pana la 30 septembrie 2011, sub denumirea „Imbunatatirea conditiilor pentru investitii pentru a creste dezvoltarea policentrica prin valorificarea bunurilor imobile aparti­nand administratiilor publice locale“. Bugetul total al proiectului este de 2.022.305,12 euro, fiind finantat prin „Programul de cooperare transnatio­nala South East Europe 2007-2013 prin FEDR“. Practic, realizarea proiectului Polyinvest va duce la identificarea unei metodologii model pentru toate co­munitatile in dezvoltarea economica. In primul rand se are in vedere de­finirea terenurilor disponibile si con­tabilizarea oportunitatilor pe care ace­stea le pot aduce pentru comunitatile si autoritatile locale. Apoi se doreste dez­voltarea unor proceduri admini­strativ-legislative standardizate care vor facilita procedurile administrative in cazul unor investitori privati. In acelasi timp se va realiza o interfata electronica care va asigura accesul facil la informatii si va stimula realizarea unor investitii in spatiul metropolitan prin valorizarea proprietatilor administratiilor locale din aceste zone. In final, pe proiectul implementat la Oradea se va realiza o metodologie „model“ care sa fie utili­zata de administratiile locale pentru atragerea de investitii private si pentru a maximiza beneficiile aduse de pro­prietatile pe care autoritatile le detin.

Facilitatile acordate

Principalele avantaje ale parcului industrial sunt de doua tipuri: fiscale si materiale. Avantajele fiscale sunt legate de legislatia romaneasca ce prevede scutiri pentru o perioada de trei ani pentru toti investitorii stabiliti in par­curile industriale, dar si o reducere consistenta a impozitului pe cladiri. De asemenea, municipalitatea realizeaza din surse proprii toata infrastructura (drumuri, electricitate, apa, canalizare, energie termica, telecomunicatii).

Inve­stitia totala fiind de peste 20 de milioane de euro, dintre care 10 mili­oane sunt fonduri atrase de la institutii europene. Pe de alta parte, pretul te­renului este unul deosebit de compe­titiv, avand in vedere ca este numai 8 euro/mp/25 de ani sau 0,32 euro pe an. „Noi avem placerea de a elibera cat mai repede orice tip de autorizatie pe teritoriul administrativ al municipiului Oradea. Aceasta durata tine de zona in care se solicita constructia, dar si de com­plexitatea investitiei. In al doilea rand, ne intereseaza ca aceia care vin in Oradea... «daca nu-i putem ajuta sa nu-i incurcam». Asta e foarte important ca si idee pentru ca de multe ori admi­ni­stratiile creeaza niste blocaje admini­stra­tive, fiind nevoie «sa cauti un prie­ten». Acesta nu este cazul nostru. In al treilea rand, pentru cei care sunt in parc societatea Parcul Industrial Euro­business acorda tot concursul pentru a putea realiza investitiile intr-o perioada cat mai scurta, inclusiv pentru intoc­mirea dosarului pentru a beneficia de  faci­li­ta­tile statutului de parc industrial. Nu exista blocaje de tip administrativ“, da garantii primarul Municipiului Oradea, Ilie Bolojan.

Aeroport, cale ferata, drumuri


Pozitionarea geografica a parcului industrial, raportat atat la municipiul Oradea, cat si la zona de Est a Europei, aduce o serie de avantaje concrete.

Terenul se afla la mai putin de 500 de metri de linia ferata, maximum un kilometru de punctul vamal, la 4 kilometri de granita cu Ungaria si tot la 4 kilometri de centrul orasului. In acelasi timp, distanta pana la aeroport este de 5 kilometri. Perspectivele de dezvoltare a aeroportului sunt foarte indraznete, iar Regia Autonoma Aero­portul Oradea a lansat deja proiectul modernizarii aeroportului cu o finan­tare pe fonduri europene. Noul aero­port mai asteapta doar deschiderea schemei de finantare, mai ales ca Ora­dea este pe primul loc in topul aeroporturilor cel mai putin afectate de conditiile meteo. „Suntem in discutii de finantare cu diferiti investitori fie prin credit-fur­nizor, fie prin conce­sio­narea aeropor­tului. Noi am depus pro­iectul pentru finantarea modernizarii pistei la Mini­sterul Transporturilor, ceea ce ar insem­na sa vina in jur de 25 de milioane de euro fonduri europene (din 41 de  mi­lioane de euro total pista), asteptam doar de­schiderea schemei de finantare. In schema de finantare pre­cedenta pe care am luat-o ca model nu pot beneficia aeroporturile care au folosit fonduri din alte scheme de finantare. In programul nostru era inclus si un terminal cargo, dar nu exista interes.

Este deja un astfel de terminal la Arad care nu si-a dovedit utilitatea. Sunt de acord ca acest ter­minal cargo sa fie concesionat unui operator interesat, care sa aiba si activi­tate. In discutiile cu posibilii investitori se vede ca sunt interesati de concesio­narea aeroportului, ceea ce ar degreva bugetul statului. Nici bugetul Consi­liu­lui Judetean si nici al primariei nu se pot indatora pentru a realiza aceasta inve­stitie, mai ales ca mai costa inca 41 de milioane terminalul de calatori“, preci­zeaza directorul RA Aeroportul Oradea, Gheorghe Pasc. Documentatia depusa pentru noul aeroport are ca referinta aeroporturile din spatiul Schengen, iar ca aeronave sunt luate ca referinta Boeing 737 si Airbus 320.