Daca cel putin 236 de senatori si deputati se vor pronunta maine prin vot in favoarea motiunii de cenzura, Ca­bi­netul Boc va fi demis. In schimb, chiar si un vot mai putin va salva actua­lul Executiv de la destituire. Aparent, calculul este unul strict matematic.

PSD+PC si PNL au in total 213 man­da­te, prin urmare mai au nevoie de alte 23 de voturi pentru a destitui guvernul. Aici intervin o serie de probleme. In pri­mul rand, toti senatorii si deputatii din opo­zitie trebuie sa fie prezenti la sedinta comuna a celor doua Camere si mai ales sa voteze toti in favoarea motiunii. De altfel, liderii PSD si PNL si-au atentionat parlamentarii ca votul „contra” motiunii este echivalent cu excluderea din partid.

Cum totul poate depinde de cateva voturi, nu mai putin important este ca PSD are din start un vot mai putin - cel al senatorului Catalin Voicu, aflat in arest preventiv. Viorel Hrebenciuc, liderul gru­pu­lui parlamentar PSD din Camera Depu­tatilor, atrage atentia ca  „oricine va spune cifre va pacaleste, va rog sa ma credeti, pentru ca automat se poate schimba ceva, pana in ultima clipa”. Hrebenciuc esti­mea­za ca motiunea are 65%-70% sanse sa fie adoptata.

„Aritmetica parlamentara ne arata ca, in mod normal, motiunea nu are sanse sa fie votata. Va conta insa in aceste zile presiunea publica, presiunea psiho­lo­gica, presiunea electorala din colegii si vom vedea daca aceasta va fi mai puter­ni­ca decat disciplina de partid”, explica si Adrian Nastase. Si liberalul Crin Anto­nes­cu crede ca sansele ca motiunea sa treaca „nu sunt foarte mari”. „Cele 20 si ceva de voturi necesare sunt greu de reunit, dar are sanse pana in 40 la suta, consider eu”, a declarat Antonescu.

Din partea puterii, liderii democrat-liberali dau asigurari ca motiunea de cenzura nu are sanse sa treaca, intrucat Cabinetul Boc poate conta pe sprijinul a mai mult de 236 de senatori si deputati, prin urmare motiunea va fi respinsa. In total, PDL si UDMR au 227 de mandate, insa puterea conteaza pe sprijinul parla­men­tarilor care formeaza in prezent gru­pul independentilor. Fosti so­cial-demo­-crati si liberali, cei 26 de senatori si de­pu­tati care fac parte din acest grup sunt in prezent membri ai UNPR. Alti cinci alesi figureaza ca neafiliati niciunui grup parla­mentar, insa Marian Sarbu sustine ca doi dintre acestia sunt membri ai partidului pe care il conduce, dar si ca alti doi in­de­pen­denti sunt tot de partea lor. Prin urmare, 257 de parlamentari ar fi, in acest moment, contra motiunii de cenzura.

Daca luam in calcul faptul ca acei 18 depu­tati din grupul minoritatilor nationale, altele decat cea maghiara, au votat intot­dea­una in favoarea partidelor aflate la gu­ver­nare, teoretic, Emil Boc nu ar avea de ce sa isi faca probleme. Dincolo de calculul matematic, apar insa si probleme. Cativa membri ai PDL au anuntat ca vor vota „pentru” ori se vor abtine de la vot, in func­tie de ceea ce le cere electoratul.  Cel mai vocal dintre acestia este senatorul PDL Georgica Severin, singurul, de altfel, care a spus ca va vota contra Cabinetului Boc. Alti cativa colegi ai sai de partid au spus ca se mai gandesc, la fel si patru in­de­pendenti: Mircea Irimescu, Nicolae Stan, Gabriel Tita-Nicolescu si Gheorghe Zoicas.

Chiar daca Executivul pica, PDL poate ramane la guvernare


Daca guvernul este demis de catre Parlament, seful statului cheama la Cotro­ceni partidele parlamentare pen­tru con­su­ltari, dar in final el este cel care decide numele viitorului prim-ministru. Consti­tu­tia prevede ca „presedintele Ro­maniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma con­sultarii partidelor reprezentate in Par­la­ment”. Pre­cedentul a fost creat anul trecut, prima data cand un guvern post­de­cembrist a fost demis prin motiune de cenzura.

Du­pa un interimat prelungit, in luna decem­brie 2009 Traian Basescu l-a desemnat ca prim-ministru tot pe Emil Boc. Seful statului a motivat mentinerea in functie a premierului demis prin faptul ca Romania are nevoie de stabi­litate, iar partidele de opozitie „sunt inca in cam­pa­nie electorala” ori „au probleme interne”.

Dupa ce nominalizarea este anuntata oficial, premierul desemnat are la dis­po­zitie 10 zile sa isi formeze o echipa de ministri si sa intocmeasca un program de guvernare cu care sa vina in Parla­ment, pentru votul de investitura. Social-demo­cratii sunt convinsi ca, in situatia in care motiunea trece, Traian Basescu l-ar putea nominaliza inca o data premier pe Emil Boc. „Da, cred. Orice ipoteza nega­tiva o cred, in ceea ce-l priveste pe domnul Ba­ses­cu. Nu cred in nicio ipoteza cons­truc­tiva sau pozitiva. N-o sa puna premier nici pe cineva de la PSD, nici de la PNL. Do­m­nul Basescu vrea sa lucreze numai cu slugi si-n PSD nu mai sunt slugile dan­su­lui, au plecat  la putere”, a declarat Victor Ponta. De altfel, liderul social-demo­cra­tilor a anuntat ca exclude o intrare la gu­ver­nare pana la alegeri si nici nu vor sustine un guvern minoritar PNL. In schimb, PSD ar putea sustine un guvern de tehnocrati, care sa gestioneze treburile Exe­cutivului pana la alegerile parlamen­tare anticipate. Liberalii ar fi dispusi sa intre la gu­ver­nare, dar numai  in cazul in care va fi aplicat planul de guvernare propus de PNL.

In aceste conditii, Crin Antonescu se arata dispus sa preia functia de premier, iar PNL sa formeze un guvern minoritar. Faptul ca PSD si PNL nu au un punct de vedere unitar in ceea ce priveste urma­to­rul pas, in cazul in care Cabinetul Boc ar fi destituit este speculat de catre liderii democrat-liberali. Acestia din urma sustin ca, de fapt, nici macar opozitia nu doreste ca actualul guvern sa fie destituit.

„PSD nu doreste caderea guvernului. E comod si fru­mos sa fii in opozitie. (...) Nici PSD, nici PNL nu isi doresc sa intre la guvernare, fiindca nu e o bucurie sa fii la guvernare azi. Ghinionul a cazut pe PDL si partidul si-a pus in joc totul, ori reusim, ori plecam definitiv din viata politica“, a declarat sam­bata vicepre­sedintele demo­crat-libe­ral Ioan Oltean. Aprobarea motiunii de cenzura duce au­to­mat la respingerea masurilor de aus­teritate propuse de Cabinetul Boc. In schimb, respingerea motiunii echiva­lea­za cu adoptarea, de catre Parlament, a aces­tor masuri. Intrucat opozitia a anun­tat deja ca pregateste o sesizare catre CCR, judecatorii Curtii Constitutionale vor avea un rol extrem de important.