Cabinetul Boc a aprobat o ordonanta de urgenta prin care modifica Legea referendumului si da un ultimatum Parlamentului. Prin acest act normativ, seful Executivului a asigurat toate conditiile necesare pentru ca, in 22 noiembrie, consultarea populara sa fie organizata in termenii ceruti de seful statului. Prin intermediul Avocatului Poporului, opozitia solicita Curtii Constitutionale sa respinga aceasta ordonanta de urgenta, pe care o considera ilegala.

In ultima sedinta de guvern la care au participat si ministrii PSD, Execu­ti­vul a aprobat o ordonanta de urgenta prin care a adus o serie de modificari Le­gii de orga­nizare si desfasurare a refe­ren­­du­mului. Actul normativ a fost pu­blicat in Monitorul Oficial vineri seara (cu nr. 103/2009), data de la care isi pro­duce efectele. Principala modificare se refera la faptul ca Executivul impune Par­la­men­tului sa prezinte un punct de ve­dere asu­pra referendumului initiat de prese­dintele Romaniei „in termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea se­fului statului”. Daca Le­gis­lativul nu tri­mite la Cotroceni un punct de vedere  in termenul stabilit, atunci „procedura con­stitutionala de con­sultare a Parla­men­tului se con­si­dera indeplinita“, se mai arata in or­do­na­nta amintita.  Avand in vedere ca anun­tul presedintelui Traian Basescu pri­vind intentia de a organiza un  refe­rendum national (pe tema Parla­men­tului unicameral) a fost facut la data de 24 septembrie 2009, termenul de 20 de zile impus Legislativului expira pe 14 octombrie.

Potrivit legislatiei in vigoare, Sena­tul si Camera Deputatilor trebuie sa aprobe, in sedinta comuna, un punct de vedere cu privire la referendumul cerut de pre­se­dintele Romaniei. Desi avizul este con­sul­tativ, procedurile de orga­ni­zare a con­sultarii populare nu pot fi de­ma­rate ina­inte ca Legislativul sa isi ex­prime punc­tul de vedere. Cum sap­ta­mana tre­cuta parlamentarii PSD si cei ai PNL au anuntat ca nu se grabesc sa con­voace se­dinta comuna a celor doua Ca­mere pen­tru avizul respectiv, pre­mierul Emil Boc a recurs la solutia OUG. Ca argu­ment principal, Execu­tivul invoca o rezolutie adoptata de Comisia de la Venetia, in 2006, sub titlul „Liniile directoare cu privire la orga­nizarea referendumului”.

Documentul respectiv prevede ca „in cazul in care Parlamentul are obligatia de a trans­mite un punct de vedere cu pri­vire la organizarea unui referendum, tre­buie sa fie fixat un termen inauntrul ca­ruia Legislativul sa isi dea acest aviz con­sul­tativ, iar in cazul in care termenul nu este respectat, textul va fi supus la vot fara avizul Parlamentului”. „Aceste as­pec­te impun necesitatea modificarii legis­­latiei romane”, sustine Guvernul in ex­punerea de motive a ordonantei.

PSD si PNL au sesizat  Avocatul Poporului


„Mi se pare absolut jenanta moti­va­rea din ordonanta, care invoca bunele prac­­tici dintr-un raport al Comisiei de la Ve­netia, dar fara sa spuna ca re­co­man­darea Comisiei de la Venetia este de a nu se modifica reglementarile pri­vi­toa­re la referendum cel putin un an ina­inte de referendum. Regulile nu tre­buie schimbate in timpul jocului“, a de­clarat, in replica, liderul PSD Adrian Nas­tase. El a adaugat ca vineri s-a adre­sat Avocatului Po­porului, in scris, soli­ci­tandu-i sa se­si­zeze Curtea Con­stitutionala in legatura cu OUG privind refe­ren­dumul emisa de Exe­cutiv. In opinia lui Nastase, este abe­rant ca Guvernul sa stabileasca pro­ce­duri de lucru pentru Par­lament, te­rmene in care trebuie sa dea avize.

„Astfel de as­pecte pot fi in­tro­duse eventual de catre Parlament in regulamentele sale de functionare. Deci acesta este un motiv de ne­con­stitu­tio­nalitate. Pentru ca, in cazul or­do­nan­telor de urgenta, doar Avocatul Po­­porului poate ridica o exceptie de ne­con­stitutionalitate la CC, va fi nevoie de un  astfel de demers catre Avocatul Po­po­rului care, sper, isi va insusi motivatia respectiva”, a explicat liderul PSD.

Si liberalii au facut un demers simi­lar catre Avocatul Poporului. „Imi ma­ni­­fest profunda indignare in fata unei ast­­fel de ordonante intr-un stat de drept, in care Parlamentul functioneaza ca prin­cipala putere. Articolul 61 din Con­­stitutia Romaniei defineste Parla­mentul ca «organul reprezentativ su­prem al po­po­rului roman si unica au­toritate le­giuitoare a tarii». Actualii gu­vernanti nu mai tin cont de Con­stitutie!”, arata de­putatul PNL Alina Gor­ghiu.

La randul sau, Crin Antonescu cri­tica in termeni extrem de duri de­mer­sul Cabinetului Boc. „Ordonanta ex­prima, dupa parerea mea, stadiul de de­menta senila politica in care pre­mierul Boc a intrat. (…) La 20 de ani dupa de­cem­brie 1989, aceasta ordonanta este jig­nitoare. Boc impune Parlamentului ce sa voteze si cand sa voteze”, a de­cla­rat liderul PNL, saptamana trecuta. El a atras atentia asupra unui alt aspect ex­trem de im­por­tant si anume ca „aceasta ordonanta nu are nici ca initiator, nici ca avizator un minister care nu poate lip­si in acest caz: Ministerul Ad­minis­tra­tiei si Internelor”. 

Mai mult, de­pu­tatul PSD Valeriu Zgonea apre­ciaza ca OUG a fost „lucrata la Co­troceni si tri­misa doamnei Andreescu“ (Daniela Andreescu, sefa SGG - n.r.) la SGG, si nu la Ministerul de Interne, care are atr­i­butii legate de organizarea alege­ri­lor, sugerand ca acest traseu legislativ a fost ales pentru ca Dan Nica nu ar fi accep­tat sa initieze sau sa avizeze o asemenea lege.  

Asa cum reiese din textul publicat in Moni­­torul Oficial, actul normativ este sem­­nat de premierul Emil Boc si con­tra­­sem­nat de secretarul general al Gu­ver­­nului, Daniela Andreescu, de  mi­nistrul  Finantelor, Gheorghe Pogea, si de pre­se­dintele Institutului National de Sta­tistica, Cristian Nicolae Stanica. Or­­do­nanta a fost aprobata pe 30 sep­tem­­brie, data la care Dan Nica era inca la sefia Ministerului de Interne. O zi mai tar­ziu, Mircea Geoana a anuntat ca Nica s-a opus aprobarii acestui act nor­mativ. MAI este principala institutie care se ocu­pa de organizarea scru­ti­nelor ele­ct­o­rale, fapt pentru care acest minister dis­pune de majoritatea fon­du­rilor alocate pentru organizarea ale­ge­rilor prezi­den­tiale din acest an.

PNL: Guvernul Boc instituie obligatia electoratului de a vota pentru referendum


O alta modificare impusa prin OUG este aceea ca, in data de 22 noiembrie, am­­bele scrutine electorale - alegerile pre­zidentiale si referendumul - „se des­fasoara in aceleasi sectii de votare, ope­ratiunile electorale fiind indeplinite de aceleasi birouri electorale”. In sesi­z­a­rea adresata Avocatului Poporului, PNL atrage atentia ca prin introducerea obli­gativitatii desfasurarii referendumului si a alegerilor prezidentiale in cadrul ace­­­lorasi sectii de votare, Guvernul Boc in­­stituie practic obligatia electoratului de a vota pentru ambele actiuni, ceea ce con­­­travine drepturilor alegatorilor. „Con­­­form legislatiei actuale, orga­ni­za­rea unui referendum national pre­su­pu­ne con­­stituirea unei infrastructuri dis­­tincte, a unui alt BEC si a altor bi­ro­uri elec­­torale ale sectiilor de votare. Orele de des­fasurare sunt diferite.

Re­gulile de exer­­citare a dreptului de vot sunt dife­rite. La referendum se voteaza pe liste elec­torale permanente, precum si pe liste electorale suplimentare in ori­ce sec­tie de votare, in timp ce la ale­ge­rile prezi­den­tia­le se voteaza pe lista elec­torala per­ma­nenta si, daca ale­ga­torul nu se afla in loca­­litatea de do­mi­ciliu, numai in sectiile de votare spe­­ciale, si nu pe o lista elec­torala su­pli­mentara, ci pe un tabel”, explica Adrian Nastase. Potrivit acestuia, „rezulta in mod evident ca o astfel de ordonanta, care vizeaza, intre altele, si  o restran­gere a drepturilor electorale, este neco­n­stitutionala, in conditiile in care con­­form Constitutiei (art. 115), ordo­nan­­tele de urgenta nu pot fi adoptate de Gu­vern in domeniul drepturilor elec­torale”.

Boc anunta economii, dar nu si cifra exacta a cheltuielilor


Actiunea din 22 noiembrie 2009 este al doilea referendum pe care seful sta­tu­lui doreste sa il organizeze concomitent cu alegerile electorale. In noiembrie 2007, in aceeasi zi cu alegerile pentru Parla­men­tul European, s-a desfasurat si un referendum privind alegerea sena­to­ri­lor si deputatilor prin vot unino­minal. Si atunci, ca si acum, principalul ar­gu­ment invocat de seful statului ar fi re­du­cerea cheltuielilor de oganizare. La mo­mentul res­pectiv, sefia Guvernului si cea a Minis­te­rului de Interne erau de­tinute de liberali.

„Am raspuns pre­se­din­­telui ca facem tot posibilul sa re­­du­cem cos­tu­rile si sa asiguram con­ditii opti­me de des­fasurare a refe­ren­du­mu­lui. Insa nu pot sa dau curs cererii asa cum a fost for­mulata de pre­sedinte. Nu putem sa incal­cam legea si nu se pot organiza sectii unice pentru cele doua alegeri”, explica Tariceanu, in oc­tom­brie 2007, moti­vele pentru care a dis­pus orga­ni­zarea referendumului si a ale­gerilor pentru PE in sectii diferite.  Pen­tru referendumul din 25 noiembrie 2007, Guvernul a alocat suma de 47.349.000 de lei. In acest an, situatia este in avan­tajul se­fu­lui statului, intru­cat seful Exe­cu­ti­­vului, Emil Boc, este intrutotul de acord cu doleantele pre­se­dintelui Traian Ba­sescu.

Intr-un discurs rostit la Pa­latul Victoria, Emil Boc de­clara cu en­tuziasm ca, „prin orga­nizarea in aceeasi sectie de vo­tare a alegerilor pre-­zi­dentiale si a re­fe­rendumului, Gu­vernul face eco­nomii de 15 milioane de euro”. El nu a putut pre­ciza cat costa orga­­­nizarea acestui referendum, intru­cat Exe­cu­tivul nu a adoptat inca Hota­rarea de Gu­vern  privind cheltuielile pentru orga­nizarea re­ferendumului. Cifra avansata ca va fi economisita este mult mai mare decat a costat orga­nizarea oricarui referendum din 2007 (60 de milioane lei in mai 2007, respectiv aproape 50 de mili­oane de lei in no­iem­brie 2007).

Prin­tre cheltuielile ine­vita­bile se nu­mara, de exemplu, cele pen­tru asi­gu­rarea hartiei necesare ti­pa­ririi bu­le­tinelor de vot. Mai mult, de­putatul PSD Valeriu Zgonea arata re­cent ca de­tine informatii potrivit carora Exe­cuti­vul in­tentioneaza sa aprobe achi­zitionarea unui nou soft pentru cen­­tra­lizarea rezul­ta­telor referen­du­mu­lui. Achi­zitionarea unui astfel de soft costa ca­teva sute de mii de euro. Mai tre­buie spus ca, pentru ca referendumul sa fie declarat valid, la vot trebuie sa par­ti­cipe cel putin juma­tate plus unu dintre ale­gatorii inscrisi pe listele electorale per­manente. In caz contrar, demersul este inu­til. In iunie 2009 erau 18.197.232 ro­ma­ni cu drept de vot. Datele inre­gistrate la ultimele scru­tinuri dovedesc ca pre­zenta la urne este in scadere per­ma­nenta (vezi grafic).

Dan Voiculescu: „Romania are nevoie de un numar masiv de observatori straini la alegerile prezidentiale“


Presedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, si-a exprimat ingrijorarea referitoare la savarsirea unor fraude electorale masive la alegerile prezidentiale. „Dupa cate eforturi a facut presedintele Basescu pentru a obtine Ministerul de Interne, ma astept la ce-i mai rau. PD-L nu a facut degeaba tot acest circ. Este ca in afaceri: au investit enorm, la alegeri vor incerca sa-si incaseze profitul. In conditiile in care Traian Basescu este cel care controleaza autoritar toate institutiile statului, singura posibilitate pentru a limita proportiile fraudelor electorale este aducerea unui numar masiv de observatori straini. Voi solicita personal domnului Cristian Parvulescu, presedinte al ProDemocratia, sa ceara tuturor organizatiilor internationale cu care este in contact sa-si trimita cat mai multi reprezentanti in Romania. In acest moment, Traian Basescu a inceput razboiul si cu societatea civila. Este un razboi pe care, intr-un stat european, niciun dictator nu-l mai poate castiga”, a declarat Dan Voiculescu.