Carnea de pui recomandată în toate dietele şi regimurile pare să fi devenit noul inamic culinar al românilor. Specialiştii ne explică dacă avem dreptate sau nu.

Hormonii de creştere şi antibioticele din alimentaţia păsărilor, bacteria Campylobacter – acestea sunt considerate noile ameninţări alimentare. Fiecare sezon vine cu o nouă restricţie, aşa încât niciun aliment nu mai pare sigur sau sănătos.

Pericole

Cu ani în urmă s-a constatat că folosirea făinurilor de peşte în hrana păsărilor duce la o creştere accelerată în greutate. Folosirea antibioticelor creşte pofta de mâncare şi determină, de asemenea, creşterea accelerată a păsărilor. Consumul cărnii tratate cu antibiotice distrugere imunitatea, iar omul nu mai este apărat de medicamente când acestea sunt luate pentru tratamentul propriu.

Substanţe interzise

În ultimii ani, diferite zvonuri conving consumatorii că pe mesele lor există adevărate bombe alimentare. Astfel, unii producători au simţit nevoia să scrie pe eticheta cărnii de pui că este „fără hormoni“. Totuşi, orice reprezentant al unei instituţii din domeniul alimentar îţi va spune clar şi răspicat că hormonii de creştere în carnea de pasăre sunt interzişi în întreaga Europă. Într-un comunicat de presă al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare se precizează că: „Încă din anul 2007, ANSVSA a implementat legislaţia Europeană specifică privind interzicerea administrării în hrana păsărilor a făinurilor de origine animală (cu excepţia făinii de peşte), aditivilor alimentari şi hormonilor de creştere“. Această afirmaţie este susţinută de preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări, Ilie Van: „Nu folosim niciun fel de substanţe în hrana păsărilor pentru a le stimula creşterea. Nu sunt doar interzise de lege, dar nici măcar nu se găsesc pe piaţă. S-au folosit cu ani în urmă în Statele Unite, dar niciodată în Europa sau în România. A utiliza aceste substanţe este ca şi când ai face trafic de droguri.

În acelaşi comunicat al ANSVSA, se mai precizează că: „Antibioticele se folosesc numai în scop curativ, ca tratament pentru diferite boli ale păsărilor, la prescripţia şi sub supravegherea medicului veterinar.  De la data finalizării tratamentului cu antibiotice şi până la abatorizare se respectă „timpul de aşteptare“, astfel încât în carne să nu existe reziduuri de antibiotice, iar după sacrificare, se prelevează din nou probe atât din carne, cât şi din furaje, care se analizează.“

Exemplare îmbunătăţite

Materiile prime furajere şi furajele finite folosite pentru hrana păsărilor se află sub supravegherea autorităţilor, iar pe piaţă nu se găsesc alte substanţe în afara celor permise de lege. Orice aditiv furajer care intră în hrana păsărilor trebuie să fie autorizat în urma unor testări ale instituţiilor de profil ale Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi fiecare operator care comercializează aditivi furajeri, trebuie să fie înregistrat în urma unor testări.

În România, păsările sunt hrănite doar cu cereale, proteină vegetală, vitamine şi minerale. Reprezentaţii producătorilor ne asigură că ţara noastră are cereale suficiente pentru a hrăni păsările natural, iar puiul românesc este un produs natural sută la sută şi un aliment complet şi echilibrat pentru organismul uman.

El nu este „ajutat“ să ajungă la nivelul de creştere la care îl găsim în supermarket, ci este un exemplar îmbunătăţit. Creşterea îmbunătăţită este realizată printr-o metodă naturală, de selecţie a celor mai productive exemplare, generaţie de generaţie. Aceşti pui se cresc peste tot în lume. „Sunt câteva firme transnaţionale care au acoperit întreaga lume cu materialul biologic necesar pentru producerea de carne de pasăre sau de ouă. Firmele care produc aceste păsări sunt specializate pentru îmbunătăţirea calităţii cărnii de pasăre. Nu e vorba de inginerie genetică sau clonare cum se mai spune în mod greşit, ci sunt păsări care au fost specializate pentru producţia de carne“, explică Ilie Van.

„Precizarea „fără hormoni“ de pe etichetele cărnii de pui este doar doar o precauţie suplimentară a unor producători, determinată de campania din presă. Vă asigur că organismele de control îşi fac datoria, mai ales de când am intrat în Uniunea Europeană. Există planuri de monitorizare care se respectă“, ne spune Nastasia Belc, Director General, Institutul de Bioresurse Alimentare.

Bacteria Campylobacter

În anul 2011, în urma controalelor realizate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor s-a constatat că 23% din carnea de pui controlată era contaminată cu bacteria Campylobacter, bacterie ce poate cauza apariţia toxiinfecţiei alimentare. Din rapoartele autorităţii rezultă că prezenţa bacteriei Campylobacter a fost determinată în 115 probe din cele 490 luate pentru analize.

Bacteriile de genul Campylobacter se găsesc frecvent în intestinul animalelor şi al păsărilor domestice, care, de multe ori nu prezintă simptome. Carnea de pasăre reprezintă sursa cea mai comună a infecţiei la oameni. Contaminarea oamenilor se face prin consumul produselor din carne sau lapte insuficient prelucrate termic, dar şi prin consumul de fructe sau legume nespălate. Simptomele infectării sunt crampe, dureri abdominale, diaree, febră, stări de ameţeală şi vomă.

Ca urmare a măsurilor aplicate de ANSVSA, în fermele şi abatoarele de pasăre, procentul de probe pozitive depistate în carnea de pasăre analizată a scăzut de la 63% în anul 2008, la 41% în anul 2009, la 38% în anul 2010, ajungând la 23% la sfârşitul anului 2011.

Legislaţia Europeană nu prevede retragerea de la comercializare a loturilor de carne de pasăre sau a organelor contaminate cu Campylobacter, ci recomandă tratarea termică a acestora.

Pentru anul acesta, ANSVSA a prevăzut în Programul Strategic anual continuarea monitorizării acestei bacterii în carnea de pasăre, care se va desfăşura în supermarket-uri, în cadrul controalelor oficiale la „raft”.

„Suntem controlaţi săptămânal pentru a primi avizul ANSVA pe etichetă. Avem obligaţia de a trimite produse la laborator pentru a depista substanţe reziduale, contaminări microbiologice, fizice sau chimice. Toate firmele care comercializează carnea de pasăre în România şi în Europa au această ştampilă care le permită să pună carnea de pasăre pe piaţă şi este dată în conformitate cu legislaţia Europeană, ceea ce permite comercializarea şi pe piaţa internă, dar şi pe piaţa intracomunitară, a declarat Ilie Van.

În prezent există un schimb intracomunitar al cărnii de pasăre, iar carnea importată din Uniunea Europeană se supune aceloraşi reguli: certificat sanitar-veterinar, certificat de calitate care respectă întocmai legislaţia Europeană.