Pentru 50% dintre producatorii vitivinicoli planeaza riscul falimentului. Piata neagra a vinului depaseste anual 300 mil. euro. Recenta OUG 54/2010 menita sa combata evaziunea fiscala a fost promovata de Executiv fara acordul FMI si al CE, dar si de ce guvernul „trebuia sa plece acasa demult” sunt cateva dintre dezvaluirile pe care directorul general al Patronatului National al Viei si Vinului, Ovidiu Gheorghe, le prezinta astazi in „Financiarul”.

„Financiarul“: Cat de mult a parjolit criza financiara sectorul vitivi­ni­col?
Ovidiu Gheorghe: Pe de o parte criza financiara, iar pe de alta parte lipsa masurilor anticriza, dar si incompetenta guvernului Boc.

Poate ca premierului nu-i place vinul sau poate se crede un mic Burebista?
Nu vreau sa fac polemica pe aceasta tema, dar cu certitudine ca nu-i place economia. Acest lucru o dovedeste clar prin modul in care administreaza Romania. De altfel, in realitate acest guvern trebuia sa plece demult. A cazut si a fost reinventat. Este evident ca nesansa acestui guvern este incapacitatea de a avea o politica de resurse umane macar de bun simt, dar se acopera mereu de gravitatea si amploarea crizei financiare fara sa faca insa nimic concret.

Poate ca asa arata criza in strategiile de lucru ale Executivului...

Da... in strategiile care nu fac altceva decat sa prabuseasca Romania.

Sa luam in calcul dictonul „in vino veritas”, in contextul in care sunteti in fruntea PNVV?

Sper sa nu se ajunga aici si sper ca macar in ultima clipa acest guvern sa-si recunoasca incompetenta si sa plece.

Ce va nemultumeste atat de mult?

Fara a mai lua in calcul cresterea TVA cu cinci procente si fara a mai privi spre taierea cu 25% a salariilor bugetarilor, avem mai nou o discriminatorie si abuziva ordonanta de urgenta.

Care dintre ele?
Recenta 54/2010 care, teoretic, ar trebui sa combata evaziunea fiscala. In acest act normativ nu exista elemente realiste si nu pot fi realizabile in practica. Mai mult, in elaborarea acestei OUG au evitat orice consultare cu patronatele care in mod normal se facea in Comisia de Dialog Social a Ministerului de Finante.

Dar cum a fost elaborata?
Pe genunchi, pe ascuns si, mai mult, fara a tine cont de parerile exprimate atat de reprezentantii Fondului Monetar International, cat si ai Comisiei Europene care l-au avertizat  in repetate randuri pe ministrul Sebastian Vladescu ca aceasta ordonanta nu trebuie si nu poate fi promovata in aceasta forma.

Ati discutat cu reprezentantii FMI si CE?

Am informatii clare ca a existat o co­res­­pondenta intre FMI, CE si ministrul Vla­descu, in care se solicita insistent ca aceas­ta ordonanta sa nu fie promovata, moti­vandu-se totodata faptul ca nu a exis­tat timp suficient pentru a se pronunta CE. De altfel, cele doua institutii inter­na­tionale au enuntat faptul ca OUG 54/2010 are prevederi care contravin acquis-ului comunitar.

Si totusi a fost promovata...
Disperarea si lipsa de profesionalism te pot impinge la astfel de acte. Fara sa fac referire la Codul Penal, unele prevederi din aceasta ordonanta echivaleaza cu subminarea economiei nationale.

Care ar fi acelea?

Fortarea falimentarii anumitor companii, iar statul, transformat ulterior in lichidator, le va vinde  pe nimic. In plus, este o ordonanta discriminatorie care se adreseaza doar producatorilor de marfuri accizabile si nu intregului palier econo­mic. Va aduce totodata o presiune imensa producatorilor de vin si de bauturi acci­za­bile in primul rand prin disparitia antre­pozitelor de depozitare. Prin aceasta, se va impune plata obligatorie a accizei in ter­men de 24 de ore, ceea ce inseamna o pre­siu­ne de cash flow fantastica. Mai mult, va genera o problema majora in circulatia banderolei fiscale (timbrul fiscal), cea care garanteaza plata accizei. Prin disparitia antrepozitelor fiscale, aceste timbre nu se vor mai putea tipari in Romania, ci doar in tara de origine a produsului.

Vorbim si de o crestere a accizei?

O crestere uriasa si nejustificata. Cel putin pentru bauturile intermediare acci­za a urcat de la 65 la 165 de euro/hec­tolitru.

Ce vor face firmele in acest context?
Vor fi obligate sa traga oblonul mai ales cele care au datorii la bugetul statului cu termen mai mare de 60 de zile. Pentru aces­tea, aceeasi OUG 54/2010 are o preve­dere conform careia va impune revo­ca­rea, nici macar suspendarea, autori­zatiei de antrepozitare fiscala. Mi se pare igno­ranta si rea-credinta din partea sta­tului roman.

Care va fi efectul?

Sase luni de la revocarea autorizatiei, firma in cauza nu va mai putea sa pro­duca si sa comercializeze nimic si astfel riscul de a intra in faliment este imens.

Ce mai pot face patronatele pentru anularea sau modificarea acestei ordonante?

Toate organizatiile patronale care re­pre­zinta producatorii de marfuri acciza­bile fac in prezent demersuri pentru a convinge parlamentarii din opozitie sa redacteze o solicitare de neconsti­tu­tio­nalitate la Curtea Constitutionala.

Si daca acest demers se va dovedi a fi un esec?

Cu siguranta ca, pana la finele anului, Co­misia Europeana se va pronunta foarte ferm impotriva acestei ordonante. De ase­menea, avem semnale certe ca de la Bru­xelles se vor lua masuri categorice si se vor trimite la Bucuresti fie pentru suspen­darea acestui act abuziv, fie pentru revizuirea lui.

Trecand de OUG 54/2010, cat de mult este afectat sectorul viti-vinicol de criza financiara?

Anii 2008-2009 ne-au indicat scaderi progresive de 10%, iar anul 2010 va inregistra cu certitudine o cadere cu mult mai mare. Sunt producatori si comer­cianti de vinuri care au inregistrat deja scaderi de peste 50% si in volum si in cifra de afaceri. In schimb, pe palierul vinurilor ieftine, criza nu s-a resimtit foarte mult, aici mentinandu-se in mare parte cota de piata, chiar daca a mai scazut nivelul cifrei de afaceri. Pe de alta parte, exista o mare problema din punctul de vedere al competitivitatii produselor romanesti, in raport cu vinurile care provin din piata comunitara si din tarile terte.

Anume?
Ei produc mai mult si mai ieftin. Motiv pentru care in perioada 2005-2009 a fost o crestere constanta si o pondere im­por­tanta in piata romaneasca a vinu­rilor din comunitate, in special din Spania si Italia.

Care ar fi cauza?

Aderarea tarzie a Romaniei la UE. Subventiile acordate in UE pana la acel moment au permis producatorilor viti­vi­nicoli din comunitate sa fie sprijiniti serios. Au facut reconversie, retehnolo­gi­zare, si-au modernizat cramele, iar astazi noi avem un handicap, spre exemplu fata de Ungaria, de cel putin 10 ani.

Cum va afecta majorarea TVA piata vinului romanesc?

Prin cresterea preturilor, evident, dar in acest moment, pentru orice produs alimentar la care se mareste pretul, pro­ducatorii isi asuma riscul de a nu mai fi competitivi in piata. Legat de scaderea veniturilor populatiei, intrevad o redu­ce­re a vanzarilor, pe toate palierele, cu un minim de 30%. In ceea ce ne priveste, cine va ridica pretul pentru o sticla de vin, va obtine o sticla foarte grea pe care raftul sau sacosa consumatorului s-ar putea sa nu o mai tina.

Cat de mult isi mai ineaca romanul amarul in paharul cu vin?
Nu atat de mult ca francezii sau italienii. Spre exemplu, in Franta con­su­mul anual a fost de 60 l/capita. Anul tre­cut, in Romania am inregistrat un con­sum mediu de vin de 25 de litri pe cap de locuitor, dar in acest consum nu intra doar vinul produs in tara, ci si cel din import. De altfel, nu intra tot vinul comer­cializat la raft, ci si cel din auto­consum si, in cea mai mare parte din piata nelegala. Din statisticile comerciantilor de vin, daca vorbim despre o butelie de 0,75 l, anual, un roman consuma doar trei litri de vin.

Cat inregistreaza piata nelegala, atat in cifre cat si in volum?

Daca luam in calcul ultimele analize, in Romania exista o piata nefiscalizata a vinului pentru trei milioane de hectolitri, iar daca aplicam un pret mediu de un euro pentru un litru de vin rezultatul ne conduce la un minim de 300 de milioane de euro. In acest context, statul pierde anual cel putin 120 de milioane de euro. Stu­diile mai arata ca prin retelele comer­ciale s-au vandut 1,5 milioane de hectolitri de vin, iar un alt milion de hectolitri prin vinariile de la marginea pietelor sau din scarile de bloc. Anul trecut productia de vin s-a ridicat la 6,3 milioane de hectolitri de vin, Romania avand o medie anuala de 5,5 milioane de hectolitri de vin.