Premierul Victor Ponta afirmă că ştie "care sunt paşii" ce trebuie făcuţi în cazul presuspendării unor programe europene, el susţinând că există posibilitatea ca banii care se pierd la acele programe "să fie realocaţi în anvelopa României pentru programele de succes".


Întrebat, joi, la Carei, unde a asistat la manifestările de Ziua Armatei, despre presuspendarea unor programe europene, premierul Victor Ponta a spus că nu a fost informat despre acest lucru în mod oficial. "Oficial, nu am fost informat, ştiu despre ce este vorba şi ştiu care sunt paşii pe care îi avem de făcut, începând cu POSDRU şi celelalte programe operaţionale. Acestea se află în blocaj din primăvara anului 2012, pentru că e vorba de auditurile din 2009-2011. Erau două lucruri de făcut - să luăm măsuri de organizare a Autorităţii de Management şi partea mai dureroasă e să acceptăm nişte corecţii financiare. O să plătim noi acum ce s-a făcut rău atunci, dar important este să deblocăm toate programele. Avem avantajul negocierilor din această vară şi din această toamnă... Comisia Europeană e nu doar receptivă, ci constructivă. Există posibilitatea ca banii pe care îi pierdem de la acele programe - POSDRU, programe regionale şi Creşterea competitivităţii - să nu îi pierdem de tot, ci să fie realocaţi în anvelopa României pentru programele unde am avut succes", a afirmat Ponta.

Potrivit unui comunicat CE, serviciile Comisiei Europene au informat autorităţile române, printr-o scrisoare, că au decis să "presuspende" cea mai mare parte din trei programe cofinanţate prin fondurile structurale ale UE. "Acest fapt vine ca urmare a unor deficienţe grave din cadrul sistemului de gestionare şi control al programelor «Transport», «Regional» şi «Creşterea competitivităţii economice». Problemele sunt legate de domeniul achiziţiilor publice, al bunei gestiuni financiare, precum şi de prevenirea şi detectarea fraudei şi a conflictelor de interese. Această acţiune este urmarea unei analize aprofundate şi înseamnă că nu se vor mai face plăţi până la adoptarea unor măsuri pentru remedierea acestor probleme. Creanţele vor fi însă rambursate imediat ce acţiunile necesare sunt întreprinse de autorităţile române", a precizat sursa citată.

Textul noteaza, de asemenea, ca, "pentru a proteja bugetul UE", au fost propuse corecţii financiare pentru aceste trei programe şi pentru programul "Mediu", informează sursa citată. "Acestea ar acoperi între 10 şi 25% din plăţi. Dar aceşti bani nu ar trebui pierduţi. Dacă România acceptă corecţiile, sumele în cauză ar putea fi utilizate pentru alte proiecte - corect implementate - din cadrul aceluiaşi program", se menţionează în comunicat. CE precizează că măsurile adoptate fac parte dintr-o procedură reglementată de protejare a intereselor financiare ale UE şi a modalităţilor de utilizare a banilor contribuabililor, Comisia aplicând aceleaşi norme şi standarde pentru toate statele membre.

"În urma celor trei scrisori de astăzi (câte una pentru fiecare program vizat), România are la dispoziţie două luni pentru a reacţiona şi apoi pentru a demonstra că a luat toate măsurile necesare pentru a remedia deficienţele identificate şi că sistemele de gestionare şi control funcţionează în mod adecvat. Acest rezultat va trebui confirmat printr-un raport din partea Autorităţii Naţionale de Audit. Doar în acest caz Comisia va fi în măsură să reia plăţile", se subliniază în comunicat. Comisia solicită autorităţilor române să ia de urgenţă măsuri în acest sens, deoarece fondurile UE reprezintă principala sursă de investiţii în România şi, prin urmare, un factor esenţial de creştere.

"Ţara are nevoie de aceste fonduri, iar Comisia doreşte să reia plăţile cât mai curând posibil. Autorităţilor române le revine acum sarcina de a demonstra că sistemele de gestionare şi control funcţionează. În prezent, ceea ce contează sunt acţiunile urgente", se mai arată în comunicat.
În context se precizează că, timp de aproape trei ani, Comisia a fost angajată într-un dialog continuu cu autorităţile române cu privire la creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor UE. Au fost identificate probleme şi au fost solicitate soluţii cu scopul de a evita pierderea banilor din partea UE. În decembrie 2010, în urma unei iniţiative a preşedintelui José Manuel Barroso, României i s-a solicitat să elaboreze şi să pună în aplicare un plan de acţiune conţinând măsuri corective concrete pentru abordarea deficienţelor identificate. În plus, s-a recurs la expertiză externă din partea instituţiilor financiare internaţionale pentru a oferi asistenţă României în pregătirea şi implementarea proiectelor.

"Au fost efectuate misiuni de audit de către Comisie şi autoritatea română de audit în 2010 şi 2011. În urma acestor misiuni, Comisia a identificat deficienţe grave cu privire la sistemul de gestionare şi control pentru fondurile structurale din România şi a întrerupt plăţile efectuate prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) şi al Fondului de coeziune la mijlocul anului 2011. În decembrie 2011, Comisia a reluat plăţile, în urma angajamentului ferm al României de a îmbunătăţi sistemul de gestionare şi control pentru achiziţiile publice. Autorităţilor române li s-a solicitat ca, până la mijlocul anului 2012, să demonstreze că sistemul funcţionează în mod eficient. Cu toate acestea, rezultatele misiunilor de audit efectuate în iunie/iulie 2012 atât de auditori naţionali, cât şi de auditori ai Comisiei arată că persistă deficienţe grave. În aceste condiţii, Comisia nu poate efectua plăţi", menţionează CE.