Cu doua zile inaintea semnarii astazi, la Praga, de catre presedintii SUA si Rusiei, Barack Obama si Dmitri Medvedev, a noului Tratat de dezarmare nucleara, seful Administratiei americane a prezentat noua strategie nucleara a Statelor Unite. Astfel, ceremonia din capitala Cehiei a capatat valentele unui eveniment cu adevarat istoric, mai ales in contextul zvonurilor ca Washington intentioneaza sa determine Moscova sa accepte o noua reducere a arsenalului strategic.

Spirit pragmatic, presedintele Barack Obama a folosit tactica de mijloc. In cele 80 de pagini ale sale, strategia nucleara a SUA, prezentata oficial de secretarul Apararii, Robert Gates, secretarul de stat, Hillary Clinton, de seful statului major, Michael McMullen, si de secretarul Ener­giei, Steven Chu, creioneaza o doc­trina no­va­toare care limiteaza substantial cir­cum­­stantele in care poate fi folosita arma atomica. Textul face din lupta impotriva proliferarii si a terorismului nuclear o prioritate, a carei indeplinire va fi insa realizata pas cu pas. „Voi prezenta toate instrumentele necesa­re ca poporul american sa se simta in siguranta”, a explicat Obama in paginile cotidianului „New York Times”, tinand sa repete ca, in materie de politica externa si de aparare, este „un naiv”. Decis sa pro­mo­­veze o lume fara arme nucleare, pro­iect pe termen lung, sustinut cu pasiune in discursul sau de la Praga din urma cu un an, Barack Obama interzice folosirea armei atomice impotriva statelor non-nucleare chiar si in cazul unui atac biologic sau chimic. Este vorba de o schimbare importanta com­parativ cu era Bush care, in „revizuirea” din 2002, nu a exclus un atac nuclear impotriva statelor care nu dispun de asemenea arme. 


Riposta conventionala


Administratia Obama „a redus ambi­guitatea calculata intretinuta de Statele Unite” in privinta conditiilor de folosire a armei atomice, a explicat seful Penta­go­nu­lui, Robert Gates. Renuntarea la dezvol­tarea de noi arme nucleare constituie, de asemenea, o ruptura sensibila, cu efect ma­jor asupra bugetului Apararii. Pe de alta parte insa, Obama a renuntat sa anunte ca SUA nu vor recurge primele la o lovitura nucleara, optiune ceruta de stan­ga liberala, aparent aprobata de prese­dinte impotriva avizului secretarului sau al Apararii. Oricum, limitarea conditiilor de recurgere la arma atomica nu se va aplica in cazul Iranului sau al Coreei de Nord. In cazul unui „atac bacteriologic devastator”, America isi rezerva dreptul de a reveni asupra angajamentelor sale. In acest sens, presedintele a precizat ca stra­tegia sa va implica gandirea unei riposte graduale si conventionale, capabile sa asigure protectia intereselor SUA si ale aliatilor lor. De altfel, SUA intentioneaza sa avanseze in proiectul de rachete intercontinentale echipate cu incarcaturi non-nucleare, dezvoltand in paralel apararea aeriana. Semnat in 1991, tratatul START (Strategic Arms Reduction Treaty) a contribuit la diminuarea tensiunilor dintre Moscova si Washington. El a permis limitarea numa­rului de focoase ogive nucleare pentru fiecare tara de la 10.000 la sub 6.000, cu un maxim de 1.600 de vectori portabili.


„Un pact complet de dezarmare”


Noul START prevede ca arsenalele nucleare ale celor doua state sa se reduca la 1.550 de focoase fiecare, adica o mic­so­rare de aproximativ 30% a numarului de in­carcaturi nucleare. Barack Obama a catalogat aceste intelegeri drept „cel mai complet pact de dezarmare din ultimii 20 de ani”.

Lansate in aprilie 2009, nego­ci­e­rile cu Moscova au fost aprige. Doua prin­cipale chestiuni de ordin tehnic - structura foarte diferita a fortelor strategice ale celor doua tari si divergentele de factura po­li­tica privind scutul antiracheta desfasurat in Europa de Est - au prelungit discutiile peste termenul dorit de Moscova si Washington, care preconizau semnarea noului text la inceputul lunii decembrie 2009, inaintea expirarii anteriorului do­cu­ment.

In ceea ce priveste limitele impuse, Obama a adoptat, ca si in cazul strategiei nucleare, o linie mediana intre partizanii unei dezarmari mai radicale, care doresc un plafon de 1.000 de ogive, si cei care nu cred in apelul lansat anul trecut de presedintele SUA in favoarea „unei lumi fara arme nucleare”. Tratatul trebuie sa fie ratificat cu o majoritate de 67 de voturi in Senat, Obama incercand sa aplaneze ingrijorarile republicanilor, suplimen­tand bugetul pe 2011 cu 5 mld. $ pentru intretinerea stocurilor existente.

Cum este la altii


Rusia:

Circumstantele in care poate fi utilizat armamentul nuclear sunt consfintite in doctrina militara adoptata in februarie 2010: ca ras­puns la folosirea impotriva ei si (sau) a aliatilor ei a armelor atomice sau a altor arme de distrugere in masa, in cazul unei agre­siuni ce pu­ne in pericol insasi existenta statului, chiar daca respec­tivele atacuri au fost lansa­te cu arme conventionale.

China:

In 2009, a publicat, in varianta noua, Cartea alba a apararii nationale. Se precizeaza ca Beijing nu poate lansa primul un atac nuclear si ca arsenalul sau „nu este indreptat impotriva altui stat”. In acelasi timp se subliniaza ca fortele strategice ale Chinei sunt gata de contraatac pentru a-l determina pe „inamic sa nu recurga la armamentul nuclear”.

Proiectul doctrinei nucleare a Indiei a fost publicat inca din august 1999, dar nu a fost inca aprobat. Documentul proclama faptul ca New Delhi poate lansa un atac nuclear numai ca riposta si isi asuma responsabilitatea de a nu folosi arme de distrugere in masa impotriva tarilor care nu dispun de un asemenea arsenal.


Cel mai sigur loc din lume

Protectia ceremoniei de semnare, la Praga, a noului tratat ruso-american de reducere a armamentului strategic ofensiv va fi asigurata de 5.000 de politisti. Pentru sporirea gradului de securitate au fost, de asemenea, mobilizate trupe militare, avioane de lupta si experti in amenintari chimice. Seful politiei cehe, Oldrich Martinu, a declarat ca Obama si Medvedev impreuna cu toti ceilalti invitati se vor afla in cel mai sigur loc din lume. Data si locul semnarii START au fost stabilite la 26 martie, telefonic, de presedintii SUA si Rusiei.

Principalele puncte ale noului tratat START

  • Reducerea cu 74% a numarului de ogive nucleare detinute de cele doua tari (comparativ cu limita definita de START I din 1993), la 1.500. Aceasta cifra inseamna o micsorare cu 30% a numarului de focoase fata de Tratatul de reducere a arsenalelor nucleare strategice (SORT sau tratatul de la Moscova), semnat in 2002.
  • Limitarea la 8.000 a numarului de vectori purtatori (rachete intercontinentale, submarine si bombardiere) deplasate sau nu de catre fiecare tara in parte.
  • Limitarea la 700 a numarului de vectori desfasurati.
  • Scut antiracheta: Potrivit Washingtonului, textul nu interzice testarea, dezvoltarea sau desfasurarea sistemului american de aparare aeriana. De asemenea, el nu vizeaza proiectele americane in materie de lovituri conventionale cu raza lunga de actiune.
  • Verificare: Noul tratat preia elemente ale START I, adaptandu-le la noi plafoane. El prevede verificarea pe teren a instalatiilor nucleare, schimb de informatii, precum si notificari reciproce privind armamentul ofensiv si siturile nucleare.
  • Durata tratatului: Documentul are o valabilitate de 10 ani de la data intrarii in vigoare si va putea fi reinnoit pentru o durata maxima de cinci ani. O clauza ofera fiecarei parti portita de a se retrage din tratat.
  • Intrarea in vigoare: Tratatul va intra in vigoare dupa ratificarea de catre parlamentele celor doua tari. Tratatul SORT, din 2002, va fi automat abolit odata cu intrarea in vigoare a noului text.

Trei femei


Despre noul tratat ruso-american de reducere a armamentelor nucleare se poate spune ca este o afacere „femi­ni­na”. Pentru ca in spatele aces­tui eve­niment istoric, care il ridica pe pre­sedintele Barack Obama la inaltimea Premiului Nobel pentru Pace, decernat anul trecut, sporindu-i, totodata, autoritatea pe scena internationala, se afla trei femei.
  •     Hillary Clinton, secretarul de stat al SUA, care a stiut sa se impuna in fata omologului sau rus, Serghei Lavrov;
  •     Helen Tauscher, subsecretar de stat insarcinat cu gestionarea acestui dosar;
  •     Rose Gottemoeller, care a condus delegatia americana care negociaza de mai bine de un an cu rusii. Anuntand incheierea discutiilor si data semnarii START, seful diplomatiei americane, Hillary Clinton, nu a avut decat cuvinte de lauda si omagiere la adresa colaboratoarei sale, cooptata in echipa in 2008. Pana atunci, ea a coordonat activitatea filialei moscovite a Centrului Carnegie, o fundatie americana care militeaza pentru dezarmare.