Jolidon, ID Sarrieri, Clujana, Dacia, brânza Năsal, delicatesele La Colline, pălinca Valco, cosmeticele Gerovital sunt doar câteva branduri la origine 100% românești. Mai au însă un lucru în comun: succesul pe pieţele externe.

Cum au reuşit aceste produse să uimească lumea? Fiecare a avut propria strategie.

Pe de o parte, prin renumele câştigat de persoana care a creat formula uimitoare a produsului. De exemplu, prof. dr. Ana Aslan continuă să fie ambasadorul Gerovital şi Aslavital, atât pe piaţa internă cât şi internaţională.

La jumătatea secolului XX, Ana Aslan a descoperit „elixirul anti îmbătrânire”, folosind „procaina”, un cunoscut anestezic local. În urma testelor făcute pe animale şi pe mai multe persoane vârstnice, a observat pigmentarea părului şi o îmbunătăţire a mobilităţii articulaţiilor. După ani de studii, a potenţat efectele benefice ale formulei scăzând pH-ul, ca să fie mai uşor acceptată de piele.

Pentru prima oară, Gerovital H3 a fost produs la compania Farmec din Cluj, iar de atunci producţia nu a fost întreruptă niciodată. „Formula magică” ce avea efecte nu numai asupra sănătăţii, ci şi a psihicului utilizatorului, a creat un renume de necontestat pentru produsele Gerovital. Pablo Neruda, Salvador Dali, Claudia Cardinale, Marlene Dietrich, Lillian Gish, Indira Gandhi, de Gaulle, Generalul Franco, Mareşalul Tito, Aristotel Onasis, Jacqueline Kennedy, Charlie Chaplin sunt doar câteva personalităţi care s-au tratat la Institutul de Geriatrie din România, condus de prof. dr. Ana Aslan cu fiolele de Gerovital.

Procaina a fost interzisă ulterior de forurile internaţionale, iar specialiştii în cercetare din laboratoare¬le Farmec au găsit ingrediente noi care să păstreze efectul anti-aging. Acum, Gerovital H3 Evolution se bazează pe una dintre cele mai puternice enzime antioxidante – superoxid dismutaza, despre care se spune că este implicată în regenerarea celulelor şi în neutralizarea unor radicali liberi periculoşi - superoxide.

Un alt ingredient care face furori de câţiva ani în industria cosmetică şi care se găseşte în cremele Gerovital încă din 1995, este acidul hialuronic sau „cheia de la fântâna tinereţii”, pentru că are efecte demons¬trate de umplere a ridurilor şi de netezire a pielii.

Ca urmare, cremele Gerovital sunt cerute în 40 de ţări, de pe toate continentele lumii, spune Mircea Turdean, General Manager Farmec Cluj- Napoca. Principalele pieţe de desfacere externe sunt în Japonia, Kuweit, Irak, Ungaria şi Moldova. „Ponderea exportului în cifra de afaceri se menţine în ultimii ani în jurul procentului de 10%”, continuă Mircea Turdean.

În străinătate, cele mai căutate sunt cremele, emulsiile şi loţiunile sub brandurile Gerovital H3 şi Gerovital H3 Evolution – ambele din categoria anti-aging, urmate de mărcile Gerovital Plant sau Aslavital.


Citeste si Americanii dau whisky-ul pe palinca maramureşeană

Magiunul de Topoloveni

80% din prunele care sunt folosite la fabricarea Magiunului de Topoloveni provin de la un producător din comuna argeşeană Vedea. Restul sunt aduse din Bis¬triţa, Sibiu, Buzău sau Prahova. Potrivit managerului companiei, Bibiana Stanciulov magiunul nu are zahăr, E-uri sau alţi conservanţi, ci numai prune, adunate din toată ţara. De acest lucru s-au convins toţi cei care nu au crezut, după ce au făcut mai multe cercetărilor alimentare.
Magiunul de prune Topoloveni este unul dintre cele o mie de produse alimentare care au marca de calitate al Uniunii Europene, adică oferă garanţia unui produs natural, la standarde europene.

În 2012, compania a câştigat, cu ocazia competiţiei anuale organizate de Institutul de Gust şi Calitate de la Bruxelles distincţii pentru Dulceaţa de afine ecolo¬gice ”Topoloveana”, Dulceaţa de prune cu migdale dulci ”Topoloveana” şi pentru cea cu cătină.
În momentul de faţă, compania produce 210 tone anual sau circa 800.000 de borcane, ceea ce reprezintă puţin peste jumătate din capacitatea totală de producţie.

Citeste si Brânzeturi franţuzeşti de pe dealul Feleacul

Pe catwalk, la Paris

Un alt produs românesc, dar din altă categorie, face furori în întreaga lume. Lenjeria Jolidon are o prezenţă activă pe catwalk la Paris, unde, în fiecare an, participă la Salonul Internaţional de Lenjerie, alături de marii designeri, ca Simone Pérèle, Chantelle, Aubade, Andrés Sardá, Roberto Cavalli, Kenzo sau Chantal Thomass.

Alături de creaţiile acestora, „dantela” din gama sexy Prelude, inspiraţie a şapte designeri angajaţi ai firmei Jolidon, a făcut senzaţie. Mătasea, dantela Chantilly, imprimeurile florale, culorile pudrate sau negrul, corsetele, slipul înalt de inspiraţie retro, motivele victoriene, culorile puternice au fost elementele care au contribuit la succesul brandului Jolidon la Salonul de la Paris.

Jolidon a fost crescut de la început ca un brand internaţional, spun reprezentanţii companiei, care au căutat un nume de rezonanţă pentru produsele Jolidon, plus materiale de calitate din Italia sau Franţa. Acum, compania exportă în peste 50 de ţări, în 2011 jumătate din producţie fiind trimisă în ţări precum Italia, Ungaria, Franţa. Cu toate că a închis toate magazinele proprii şi francizele deţinute în străinătate, Gabriel Cîrlig, fondatorul businessului, intenţionează să abordeze pieţe noi, cum este cea din Rusia, şi să crească exportul prin partenerii de distribuţie.


PRIMELE CINCI TARI IN CARE EXPORTA ROMANIA
(pondere fata de total UE)
  • Germania - 29,2%
  • Italia - 18,2%
  • Franta - 9,4%
  • Ungaria - 8,2%
  • Bulgaria - 4,9%


ALTE BRANDURI ROMÂNEŞTI DE SUCCES LA EXPORT

(ţările şi zonele pentru export)

Dacia - Franţa, Germania, Italia
Pufuleţii Gusto - Germania, Anglia, Italia, Olanda, Irlanda, Grecia
Clujana - Franţa, Germania, Italia, Rusia
Agricola Știrbey - Austria, Canada, Danemarca, Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia
ID Sarrieri - Franţa, Marea Britanie, SUA, Japonia, Dubai
Brânza Năsal - Uniunea Europeană, SUA, Australia şi Liban


Cele mai mari pieţe pentru Dacia


Vânzările Dacia în afara României s-au ridicat, în 2011, la peste 312.000 de unităţi.
  • Franţa rămâne cea mai importantă piaţă de export pentru Dacia, cu peste 94.000 de vehicule vândute.Duster figurează pe locul al şaselea în clasamentul modelelor preferate de francezi, cu 53.148 de înmatriculări.
  • Germania ocupă a doua poziţie în topul exporturilor Dacia, cu 43.452 de unităţi comercializate.
  • Alte pieţe externe importante pentru Dacia au fost, anul trecut: Maroc (22.356 unităţi), Turcia (21.339 unităţi) şi Algeria (19.242 unităţi).