Un numar de 39 de proiecte în valoare de 200 de milioane de euro vor schimba în maxim opt ani identitatea urbană a zonei centrale şi de sud a Dâmboviţei. Este vorba de construcţia de noi poduri peste Dâmboviţa, pieţe pietonale şi scuaruri, şase kilometri de trasee pietonale, sute de locuri de parcare , reabilitarea urbanistică a pieţelor Universităţii, Unirii, Constituţiei şi Palatului. La acestea se va aduga cel mai scump proiect din istoria Bucureştiului, Autostrada Suspendată, investitiţe de 1,570 miliarde de euro, o şosea de 12,5 kilometri, botezată Diametrala Nord-Sud, care va permite traversare în doar în 12 minute a oraşului, Pasajul Mihai Bravu dar şi parcările subterane de la Piaţa Universităţii şi Charles de Gaulle.

6 kilometri de „autostrada pietonală”
Reorganizarea centrului Capitalei va începe cu bulevardele Magheru şi Calea Victoriei. „Autostrada pietonală” va începe din Piaţa Romană şi va ţine până la Piaţa de Flori, trecând o parte pe la Parlament iar cealaltă pe la tribunal şi Antim . Aceasta va presupune trotuare lărgite, spaţii publice cu piaţete si scuaruri. Pe Bulevardul Magheru circulaţia auto se va reduce cu cel puţin o bandă iar pe Calea Victorie circulaţia auto va fi reorganizată.

Podul Calicilor va fi refăcut
Tot pentru traficul pietonal se vor reconstrui Podul Calicilor care a fost desfiinţat dar şi podul Mihai Vodă. La Tribunal, în continuarea străzii Şelari va exista un alt pod pietonal care să asigure traversarea bulevardului până la Antim. Zona va avea şi parcaje subterane şi cafenele.

Reamenajarea Pieţii Universităţii

Pentru reamenajarea Pieţii Universităţii Primăria Capitalei a anunţat o investiţie de 500.000 de euro cu posibilitatea să mai crească în funcţie de calitatea materialelor folosite. Proiectul iniţial, pentru care s-a organizat un concurs de soluţii, prevedea „ o soluţie simplă dar spectaculoasă”. Zonele semipietonale trebuia pavate cu piatră cubică, esplanada construită din piatră nobilă care să pună în valoare cele patru statui iar partea dinspre strada Academiei ar fi trebuit umplută cu vegetaţie abundentă, înaltă, cu rol de izolaţie fonică a pieţii. Întreaga suprafaţă ar fi trebui umplută cu lampadare care pe lângă rolul de iluminat ar fi trebuit să asigure protecţie în calea şoferilor care ar fi dorit să-şi parcheze maşinile. Numai că soluţia câştigătoare a fost schimbată de Primăria Capitalei pe ultima sută de metri. În urma apropierii de finalizare a lucrărilor la parcajul subteran a rezultat o mare groapă în mijlocul pieţei care va fi umplută de firma Luxten cu un stâlp de 19 metri înălţime. O altă modificare o reprezintă schimbarea pavajului . Piatra cubică va fi înlocuită cu dale de piatră pe motiv că bucureştenii s-a plâns că aluneca pe cea cubică. Cea de a treia schimbare o reprezintă poziţionarea gurilor de aerisire ale parcării subterane. Ele vor avea o înalţime de un metru şi sunt poziţionate chiar în mijlocul pieţii. Lucrările de reamenajare a Pieţii Universităţii ar trebui finalizate până la sfârşitul lunii septembrie.

Parcarea de sub Piaţa Universităţii

Parcarea subterană de la Universitate este singura din Bucureşti construită în parteneriat public privat. Aceasta s-a construit pe trei nivele, are o capacitate de 420 de locuri pentru maşini şi 21 pentru motociclete. Inţial proiectul prevedea construcţia doar pe două nivele, însă în timpul săpăturilor arheologice s-au decoperit zidurile unei biserici şi la cererea arheologilor parte dintre ele au trebuit păstrate şi conservate deşi ele nu vor fi vizibile din interiorul parcării. Din acest motiv soluţia a fost schimbata şi s-a mers cu săpătura până la o adâncine de minus 12 metri, adică pe trei nivele. Parteneriatul public privat a fost încheiat de Primăria Capitalei cu consorţiul de firme Inter Parking Hispania SA, Terra Test Cimentaciones SL, Alius Inversiones SL şi Simex SA, cel care suportă atât costurile legate de construcţia parcajului subteran cât şi de mutarea şi aducerea celor patru staui. Perioada concesiunii este de 49 de ani, iar redevenţa este cuprinsă între 4 şi 50 la sută din veniturile încasate anual de consorţiu. O redevenţă de 4 la sută se va plăti pentru încasări mai mici de 470.000 de euro iar cea de 50 la sută se va achita pentru încasări de mai mari sau egale cu 1.700.000 de euro. Pentru un loc de parcare şoferii vor plăti echivalentul a 0,38 de euro. Parcarea subterana de Universitate ar fi trebuit data in folosinţă la sfârşitul lunii martie, a fost amânată pentru iunie iar ultima promisiune era pentru luna septembrie. Suntem aproape  de sfarsitul lunii octombrie si inaugurarea inca nu a avut loc.

Peste 100 de miloane de euro pentru pasaj şi parcare subterană în Piaţa Charles de Gaulle.
Pasajul subteran de Piaţa Charles de Gaulle va avea o lungime de 1.392 de metri şi va fi construit pe direcţia Bulevardul Aviatorilor. Acesta va avea o rampă în partea de sud, lungă 318 metri, una în partea de nord, de 298 de metri, şi va fi acoperit pe o suprafaţă de 778 metri. Practic vor fi două pasaje, câte unul pentru fiecare sens, care vor fi construite de o parte şi de cealaltă a staţiei şi galeriei de metrou. Pentru fiecare sens, lăţimea pasajului va fi de 8 metri, vor exista două benzi benzi de circulaţie şi trotuare de jumătate de metru. În partea centrală, trotuarul se poate lăţi şi la 2, 5 metri. Pentru construcţia Pasajului subteran de la Piaţa Charles de Gaulle Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat o investiţie de de 58 de milioane de euro. Odată cu realizarea pasajului, municipalitatea va reconfigura şi accesul la staţia de metrou Aviatorilor, situată în partea de Nord a Pieţei Charles de Gaulle.

O parcare subterana cu 603 locuri se va construi lângă viitorul pasaj subteran. Lucrările de construcţie sunt preconizate a începe în luna august, iar accesul atât în parcare cât şi în viitorul pasaj subteran se va face de pe străzile Aviatorilor, Constantin Prezan şi din Calea Dorobanţi. Parcarea subterană va fi construită pe trei nivele,la primul urmând să fie amenajătă şi o galerie comercială, un singur loc ajungând la 74.550 de euro. Lucrările de construcţii vor fi executate în parteneriat public privat încheiat între municipalitate şi firma Romstrade. Primăria Capitalei va contribui cu 40 de milioane de euro iar firma Romstrade cu 60 de milioane de euro aceasta primind şi dreptul de concesiune pe 49 de ani a parcării şi galeriei comerciale. Pentru supervizarea lucrărilor municipalitate a organizat o licitaţie pentru găsirea unui consultant care să ofere servicii de asistenţă tehnică de un million de euro. Reprezentanţii OAR atrag atenţia că cele două proiecte vor afecta zonele de promenadă, pistele de biciclete, vegetaţia şi intrarea în Parcul Herăstrău. Aceştia au realizat un studiu istoric, pentru a demonstra că bulevardele Aviatorilor, Kiseleff şi Prezan se constituie într-un ansamblu istoric clasa A, de importaţă naţională. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a acordat însă aviz favorabil Primărie Captalei.

Diametrala Nord Sud- şoseaua care ar traversa Capitala în 12 minute
Traseul viitoarei autostrăzi începe din Piaţa Victoriei, trece pe străzile Buzeşti, Berzei, Mircea Vulcănescu, Calea Plevnei, Vasile Pârvan până la Podul Haşdeu, unde intră în subteran şi iese în apropiere de Piaţa Coşbuc, bulevardul Tudor Vladimirescu, Rahova şi ajunge la Piaţa Progresu. Întreaga autostradă a fost preconizată să se termine la începutul anului 2012 fiind gândită ca o alternativă a traseului străbătut de bulevardele Magheru, Dimitrie Cantemir sau Calea Văcăreşti. Lucrarile au inceput in 2010.şi au fost întrerupte în urma proceselor iniţiate de Organizaţia Salvaţi Bucureştiul. Mărul discordiei între ONG şi primarul Oprescu l-a constituit demolarea unor clădiri, considerate de Salvati Bucureştiul ca fiind de importanţă istoric dar mai ales salvarea Halei Matache. Pentru a face loc viitoarei autostrazi, Primăria Capitalei a demolat 86 de clădiri cu 29 de milioane de euro, printre care Cinematograful Feroviar, Hotel Marna sau Hala Matache se află pe traseul proiectat al Diametralei Nord–Sud . În urma dezbaterilor iniţiate ONG-uri şi specialişti , Hala Matache a intrat în conservare, proiectul iniţial de mutare fiind sistat în urma cu mai bine de un an. Pentru conservarea monumentului istoric de categoria B s-a a fost închis perimetrul, au fost construite grilaje în scopul prevenirii actelor de vandalism , s-a acoperit construcţia cu material de calitate pentru a preveni infiltraţiile pluvial,s-au scos scările acces către acoperiş şi s-au asigurat patrule ale Poliţiei Locale. Primarul Oprescu este hotărât să mute Hala Matache cu 37 de metri şi 20 de centimetri însă o decizie finală înca nu s-a luat. Valoarea investiţiei în Diametrala Nord-Sud este 330 de milioane de euro.

Autostradă suspendată de 1,570 de miliarde de euro
Potrivit proiectului de hotărâre prezentat de primarul general, Sorin Oprescu, “Autostrada Suspendată” este cel mai scump proiect de infrastructură. Costurile se ridică la 1,570 de miliarde de euro iar finanţarea “se va asigura din alocari bugetare şi/sau alte fonduri legal constituite”. După cum reiese din studiul de fezabilitate, din intreaga sumă, 228 milioane de euro vor fi alocaţi pentru obţinerea terenului, iar pentru proiectare şi asistenţă tehnică se vor cheltui un milion de euro. Lucrarea cea mai costisitoare de pe traseul Autostrăzii Supendate, 603 milioane de euro, o reprezintă construcţia celor două tunele, câte unul pe sens, care vor trece pe sub Parcul Herăstrău. Lungimea acestora va fi de aproximativ 2 kilometri, vor fi adânci de maxim 25 de metri şi se vor realiza pe sub galeriile viitoarei linii de metrou. Proiectul mai include: nodul Petricani, unde vor fi construite două tuneluri unul deasupra altuia, pe direcţii diferite de mers, cu 129 milioane euro; Pasajul suprateran Giuleşti – Chitila, care va costa 76 milioane de euro şi Nodul de la Avionului, care va costa 37 de milioane de euro. Lungimea totală a proiectului este de 13,150 kilometri, cu o structură rutieră pe inelul median de 52.300 m metri pătraţi. Arterele colectoare vor avea şi ele o suprafaţă de 44.260 m2. Primarul general a declarat că lucrările de construcţii vor fi realizate într-un an şi jumătate, în parteneriat public privat cu firma chineză Shanghai Group.