Criza mondiala nu iarta nimic: sectorul  bancar, piata de imobiliare, industria auto, metalurgia, practic toate domeniile de activitate au cedat in fata nemiloasei degringolade care a pus stapanire pe pietele financiare si economice ale lumii. Nu au facut exceptie nici proiectele militare, multe aflandu-se acum in pericol de suspendare.

Dupa avionul american de vanatoare F-22, nume­roa­­se alte materiale mili­tare, dintre cele mai mo­­derne si sofisticate, sunt amenintate de reduceri buge­tare. Ce reprezinta votul din Senat de oprire a productiei celebrului apa­rat pentru viitorul militar al SUA? In urma cu un an, secretarul de stat al Apararii, Robert Gates, a catalogat avionul drept o relicva a Razboiului Rece, niciodata utilizat in ultimele confruntari armate, insa dez­vol­tarea si mentenanta aparatului au costat 60 de miliarde de dolari. Iar ma­jo­ri­ta­tea ex­pertilor sunt inclinati sa crea­da ca votul a fost, mai degraba, o reflectare a intereselor economice. Liderii ta­berei sustinatorilor pro­iec­tu­lui F-22 au fost senatorii Saxby Chambliss, un republican din Geor­gia, unde avioanele sunt asamblate, si Chris Dodd, un democrat din Connecticut, unde se produc unele dintre piesele componente. Dar Chambliss a comis o greseala - de-a dreptul aberanta - care a pecetluit soar­ta avionului. Cu prilejul unuia dintre discursurile de sustinere a ideii potrivit careia armata ar avea ne­voie de cel putin 240 de F-22 pen­tru a-si mentine superioritatea ae­ria­na, el l-a citat pe un general al Air Force in retragere, care declarase ca niciun soldat american nu a fost ucis de un avion inamic incepand din 1951. Perplecsi, senatorii s-au in­tre­bat ce nevoie mai are America de mai multe F-22, din moment ce apa­ra­rea aeriana este atat de eficienta si la ce servesc miile de F-35 prevazute spre a fi fabricate? Prin urmare, s-a decis stoparea productiei.

Type 45 Daring Class Destroyer
Tara: Marea Britanie
Buget: 7,3 miliarde de euro pen­tru sase nave de razboi
Situatia actuala: intarziat


Proiectul: prezentat de prin­cipalul furnizor al armatei, BAE Sys­tems, drept cea mai perfectionata nava de razboi din lume”, T45 re­pre­zinta o platforma de aparare aeriana din noua generatie aflata in dotarea Royal Navy. Torpilele sale distru­gatoare ar urma sa fie armate cu un nou sistem PAAMS (Principal Anti-air Missile System), ale carui rachete aer-sol Aster au fost concepute pen­tru distrugerea unei tinte de talia unei mingi de ping-pong, cand este trasa de la peste 30 km, la o viteza de 1.020,87 metri/secunda, adica de trei ori mai mare decat a sa. Dar pro­ble­mele acestui distrugator sunt mai nu­meraose decat calitatile sale. T45 a suferit numeroase intarzieri si de­pasiri de buget. De fapt, proiectul acuza o intarziere de doi ani.  De­pa­sirile de costuri reprezinta 29% din costurile estimate initial. La sfarsitul anului trecut, Marea Britanie s-a grabit sa dea in folosinta HMS Da­ring, primul sau T45. El nu bene­ficiaza inca de un sistem de rachete si nici nu va fi operational inainte de 2011.

Ultime rapoarte estimeaza ca Ministerul britanic al Apararii ar dori ca un T45 sa fie lansat la apa cu ocazia Jocurilor Olimpice din vara anului 2012, pentru a preveni orice atentat terorist care ar putea fi lansat din aer.

Racheta balistica SS-NX-30 Bulava, cu lansare subacvatica
Tara: Rusia
Buget: 300 de milioane de euro, probabil depasit
Situatia actuala: in stand-by


Proiectul: Ministerul rus al Apararii spera ca racheta sa fie ope­rationala pana al sfarsitul lui 2009. Dar, dupa 10 ani de munca, inca nu se stie daca problemele vor putea fi rezol­vate. Varianta a rachetei te­restre Topol-M, Bulava reprezinta un pro­iectil in trei trepte, avand o raza teo­retica de actiune de 8.000 km. Ea va fi dotata cu un sistem intarit de pro­tectie impotriva interferentelor elec­tromagnetice, fizice si radio­ac­tive, si va fi capabil sa opereze schim­bari de traiectorie in zbor. Unii din­tre sim­patizantii lui il considera pur si sim­plu imbatabil. Bulava poa­te trans­­porta pana la 10 ogive nu­cle­are, fie­care putand duce o incar­catu­ra de 150 ki­lo­tone. In parte, ra­che­ta a fost crea­ta pen­tru a moderniza ar­ma­men­tul ma­ritim care formeaza arsenalul nuclear al Rusiei, dar si pentru a satisface orgoliul national si pentru a restabili increderea socie­tatii, dupa insta­bi­li­ta­tea politica si economica din anii 1990. Incon­ve­nientul acestor ra­­chete este ca, pur si simplu, nu func­tio­nea­za. Din cele 11 teste la sol si sase in aer - dintre care ultimul luna trecuta - mai multe s-au in­che­iat cu esecuri. Prin urmare, pro­iectul va fi revizuit.

Proiectele 085 si 089
Tara: China
Buget: necunoscut
Situatia actuala: in curs de dez­voltare


China isi doreste de mult sa rea­lizeze un proiect de portavioane. In acest scop, Beijing a cumparat chiar portavioane datand din perioada so­vie­tica, pentru a le demonta si a le examina. China a facut valuri in luna apri­lie, cand a anuntat ambitiosul pro­­­iect de construire a propriilor „mari nave de lupta de suprafata”, precum si alte sisteme de arme na­vale sofis­ticate in cadrul unei am­ple cam­panii de modernizare. Con­du­ce­rea tarii afirma ca primele  pur­ta­toa­re de avioane vor fi gata in urmatorii 10 ani: unul de talie medie, cu o  greu­tate de 60.000 tone (proiectul 085) pana in 2010 si care ar urma sa gazduiasca intre 30 si 40 de avioane chi­nezesti de vanatoare J-10 sau in­tre 10 si 20 de aparate rusesti SU-33. Altul, mult mai modern (proiec­tul 089), un super portavion nuclear de 93.000 de tone, pana in 2020. Va reusi China sa duca la bun sfarsit toate aceste planuri? Adversarii pro­iec­tului afirma ca statul nu dis­pune nici de tehnologia, nici de compe­ten­te­le sau de timpul necesar realizarii aces­­tor poiecte, care inseamna foar­te multi bani si care, afirma analistii, sunt sortite esecului in proportie de peste 90% si nu vor fi decat ge­ne­ra­toa­re de pierderi.

Al doilea portavion
Tara: Franta
Buget: 3,2 miliarde de euro, probabil depasit
Situatia actuala: stand-by


Marina de razboi a Frantei do­reste sa primeasca rapid un al doilea portavion pentru a le inlocui pe cele doua demontate in ultimii ani. Clemenceau a fost retras din circu­latie in 1997. Fratele sau geaman, Foch, a fost vandut Braziliei in 2000. Cu un deplasament de 75.000 de tone, Portavionul 2 (PA-2) va fi, dupa toate probabilitatile, dotat cu mo­toare electrice si ar uma sa fie sufi­cient de spatios pentru a purta aproximativ 50 de aparate de zbor. De la bun inceput, proiectul a aparut in cadrul unei coinitiative a Frantei cu Marea Britanie. Dar presedintele Nicolas Sarkozy a rupt anul trecut acest proiect, explicand ca nu va lua o decizie definitiva privind coman­darea unui nou portavion inainte de 2011. Ultimele studii privind concep­tia portavionului dau de inteles ca Franta nu este dispusa sa accepte varianta britanica si ca op­teaza pen­tru o formula conceptuala complet noua, pentru a integra toate carac­te­risticele pe care le-a dorit initial. Franta a alocat un buget care nu depaseste 195 de miliarde de euro pentru urmatorii 10 ani. Or, 10% din aceasta suma a fost deja cheltuita inainte ca Nicolas Sarkozy sa se hotarasca.

Avion de transport A400M
Tara: UE
Buget: 19,25 miliarde de euro
Situatie actuala: in pericol


Conform contractului cu EADS, avionul militar de transport A400M este in curs de fabricatie pentru noua state. Acest aparat detine patru tur­bopropulsoare (cele mai mari construite vreodata in Occident). Este capabil sa decoleze si sa ateri­zeze pe piste scurte. Printre altele, el trebuie sa transporte 12 soldati complet echipati de lupta si pana la 66 de civili. Dar avionul polivalent nu este gata sa decoleze. Au fost coman­date aproape 200 de aparate. Pe langa faptul ca au aparut o serie intreaga de probleme de ordin teh­nic, fondurile initiale au fost deja depasite cu cinci miliarde de euro. Cei noua clienti care asteapta livra­rile pot anula comenzile, obtinand rambursarea partiala a sase miliarde de euro si reinvestirea in avionul american C-130J, mai ieftin. Probabil proiectul nu va fi inchis, dar drumul pana la capat se va dovedi de cateva ori mai lung.