De cateva saptamani, mai exact dupa sosirea delegatiei FMI la Bucuresti, seful statului si guvernantii s-au „trezit” brusc la realitate. Si-au dat seama ca de fapt cresterea economica de 0,5% nu mai este posibila, ca si anul acesta va fi recesiune, iar Bugetul de stat este secatuit. Asa ca au venit cu solutii „de urgenta”, care au mers pana la reduceri de venituri pen­tru categoriile sociale cele mai de­fa­vo­ri­zate. „Se putea si mai rau”, sustine „pre­­mierul” Traian Basescu, ame­nin­­tand ca singura alternativa era cresterea TVA si a cotei unice.

Opozitia incearca sa de­mons­treze ca sunt si alte variante. Prin­cipala pro­blema este insa ca PSD si PNL nu au reusit sa formuleze un punct de vedere unitar, divergentele fiind le­ga­te in prin­cipal de cota unica. Asa ca fie­ca­re dintre cele doua partide a propus, se­pa­rat, cate un plan de redresare a situatiei economice. „Mi­tul cotei unice a fost spul­berat de facto, re­du­cerile cu 25% si 15% fiind echivalente, din punctul de vedere al efectelor practice, cu o ma­jo­ra­re a cotei unice existente de 16% - care de­vi­ne astfel 41% pentru salarii, 31% pentru pensii si veniturile din somaj”, explica so­cial-democratii.

Pornind de la acest ar­gu­ment, PSD propune un scenariu fis­cal alternativ, care sa cuprinda o serie de masuri printre care se numara im­pozi­ta­rea diferentiata a veniturilor (cu doua cote, de 12% si 25%, aplicate pana la, res­pec­tiv, peste nivelul salariului mediu); men­ti­ne­rea cotei de 16% la profit si TVA diferentiat (mai mare la produse de lux, dar mai mic la produse agroalimentare de baza), pre­cum si reducerea CAS cu trei puncte procentuale.


PNL spune „NU“ modificarii cotei unice

Prin vocea vi­ce­pre­sedintelui Varujan Vosganian, li­be­ra­lii au raspuns ca sunt de acord cu o „con­lucrare pe plan par­la­men­tar la strategia economica” cu PSD, dar nu renunta la punctele „nodale” ale viziunii dreptei li­berale. Concret, liderii PNL nu sunt de acord cu modificarea fiscalitatii, cel pu­tin pe termen scurt, si resping ideea mo­di­ficarii cotei unice de 16%. De altfel, acestea au fost principalele divergente dintre cele doua partide si in toamna tre­cuta, cand se discuta despre o posibila gu­vernare comuna.

Puncte comune in privinta reducerilor de cheltuieli


Ambele partide resping categoric va­rian­ta aleasa de guvern, de a taia din ve­ni­turile bugetarilor, pensionarilor, some­rilor si ale altor categorii sociale defa­vo­ri­zate. Au prezentat solutii alternative, pre­cum reducerea numarului de minis­tere si a numarului de agentii guver­­­­namentale, ca si demiterea angajatilor numiti pe cri­terii politice. Insa niciunul dintre cele do­ua partide nu a avansat ci­fre, macar es­ti­mativ, cu privire la cuan­tumul eco­no­mii­lor facute in urma apli­carii unor astfel de masuri.

Rezolvarea problemelor legate de achizitiile publice este considerata obli­ga­torie de ambele partide. Social-demo­cra­tul Viorel Stefan propune gene­ralizarea sis­te­mului SEAP pentru toate achizitiile pu­bli­ce. Efectul estimat este reducerea pretului cu 10%-15%, ceea ce ar insemna o economie la buget de 0,8% din PIB, argumenteaza reprezentantul PSD. Din partea liberalilor, Mihai Voicu vor­bes­te despre modificarea legislatiei pri­vind achizitiile publice, in special prin eliminarea prevederii care permite su­plimentarea cu pana la 50% a valorii unei lucrari licitate.

Potrivit acestuia, „aici este principala cheie a li­ci­tatiilor trucate prin facilitarea castigarii lucrarilor de ca­tre participanti la licitatii care au acordul subteran prealabil al ordonatorului de credite pentru a putea veni cu preturi de dumping”. In privinta impozitului mi­nim pe cifra de afaceri forfetar, ambele partide cer eliminarea acestei masuri, insa PSD vrea in schimb sa fie aplicat un im­pozit forfetar pe activitati.

Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene, incurajarea par­te­ne­riatului public-privat prin adoptarea le­gis­la­tiei in acest sens, masuri pentru spri­jinirea mediului de afaceri si sti­mu­larea IMM-urilor sunt alte masuri pro­pu­se de cele doua partide. Obiective de acest tip au fost enuntate si de PD-L, se regasesc si in pro­gramul de guvernare, dar masuri si re­zul­tate concrete au in­tar­ziat sa apara.


Scenariul fiscal alternativ propus de PSD

  • impozitarea diferentiata a veniturilor (12% si 25%, aplicate pana la, respectiv, peste ni­velul salariului mediu)
  •  mentinerea cotei de 16% la profit
  •  TVA diferentiat (mai mare la produse de lux, dar mai mic la produse agro­ali­men­ta­re de baza)
  •  stabilirea plafonului impozabil pentru per­soanele fizice autorizate la 5.000 de euro
  • reducerea CAS cu trei puncte procentuale
  •  modificarea imediata a cosului de gaze naturale, energie electrica si reducerea cu 25% a pretului acestor utilitati pentru po­pu­latie
  • introducerea sistemului de deduceri pentru asigurari private de sanatate, educatie, gradinita, asigurarea locuintei, reabilitare termica etc.
  • inlocuirea trucului insolventei (auto)de­cla­rate la tribunal cu esalonarea la plata a obli­gatiilor fiscale ori, dupa caz, cu amnis­tie fiscala, in anumite conditii 
  •  supraimpozitarea speculatiilor la bursa
  •  impunerea, in acord cu Uniunea Euro­pea­na, a unei taxe de solidaritate pentru  banci
  •  revizuirea tuturor redeventelor aplicate pentru concesionarea principalelor re­sur­se minerale din proprietatea privata a sta­tu­lui (marmura si roci minerale, apa mi­nerala)

Solutiile de austeritate bugetara avansate de PNL

  • eliminarea clientelei portocalii, prin concedieri masive, efectuate cu respectarea criteriilor de competenta
  •  debransarea clientelei politice de la resursa publica, prin restrangerea drastica a sumelor alocate aparatului guvernamental
  • guvern cu sapte ministere
  •  reducerea numarului de agentii guvernamentale de la 123 la 30
  • reducerea substantiala a bugetelor Administratiei prezidentiale, ale serviciilor de informatii, ale Parlamentului

Solutiile de austeritate bugetara avansate de PSD

  •  schimbarea imediata din functie a persoanelor numite strict pe criterii politice, fara pregatire profesionala si manageriala adecvata
  • reducerea la jumatate a numarului de ministere
  •  reducerea la jumatate a numarului de agentii guvernamentale
  • reducerea cu 50% a numarului de secretari de stat si consilieri guvernamentali
  • stoparea tuturor achizitiilor extravagante (masini, mobilier de lux s.a.), a celor care nu sunt strict necesare pentru functionarea institutiilor publice
  • auditarea celor 200 de prestatii sociale pentru a tinti mai bine categoriile care traiesc sub pragul de saracie

Masuri pe termen scurt propuse de PC

  • Sistarea achizitiilor de bunuri si mijloace fixe in aparatul administrativ central si local pentru anul 2010
  • Sistarea investitiilor programate care nu au efect de creare de locuri de munca si nu aduc bani la buget (case, sedii de institutii etc.)                  
  • Restructurarea companiilor de stat si scoaterea la privatizare a celor neperformante                               
  • Nealocarea procentului din bugetul asigurarilor de stat programat pentru pilonul II de pensii private si retinerea sumelor pentru pensii
  •  Eliminarea impozitului minim si aplicarea corecta a neimpozitarii profitului reinvestit cu posibilitatea amortizarii mijloacelor fixe achizitionate