Printre marile beneficii aduse umanitatii de tehnologie se afla cu siguranta distribuirea rapida si fara frontiere a informatiei. Desigur, acest beneficiu a venit si cu un cost asociat (ca orice produs imaginabil): pierderea oricarui control asupra calitatii si moralitatii informatiei, precum si excesul de date (de multe ori neverificate sau complet inutile) ce poate constitui o piedica pentru consumatorul onest care incearca sa se documenteze asupra unui subiect.

Internetul si calculatorul portabil, impreuna cu sistemele de telefonie si transmitere a datelor prin satelit au eliminat barierele de circulatie pentru mesaje, texte, imagini. De exemplu, in domeniul muzicii si al filmelor, tehnologia a produs fenomenul nedorit al pirateriei, pe langa avantajele distribuirii practic nelimitate si rapide (in mod legal si profitabil) a produselor respective, dar si posibilitati uriase de reduceri de costuri. In economie, tehnologia a facut posibila circulatia mult mai rapida a capitalurilor, ieftinirea tranzactiilor si accesul mult mai simplu al indivizilor la procesul investitional. Pe de alta parte, finantarea activitatilor ilegale ori a terorismului se realizeaza si ea mult mai usor. Si aceasta se intampla din cauza pierderii controlului asupra informatiei de catre autoritati.

Daca pana nu demult conducerile opresive din unele tari ale lumii considerau ca, fiind stapane pe informatie, pot domina cu autoritate si comportamentul cetatenilor proprii, acest lucru nu se mai intampla acum. Cel mai recent exemplu este cel privind alegerile din Iran. Puterea de la Teheran, obisnuita cu un mod autoritar de conducere si o opozitie de fatada, s-a vazut confruntata cu reactia populatiei tinere. Chiar daca poate, miscarea protestatara din Iran este organizata in realitate de interese economice ori politice, straine sau indigene, ceea ce conteaza este ca oamenii de acolo au putut sa depaseasca blocada de tacere impusa de conducatori, prin intermediul tehnologiei informatiei. In democratiile traditionale, media a fost utilizata de mult timp ca un instrument important de propaganda. Astazi insa, tot mai mult folosirea unor informatii false devine o arma primejdioasa impotriva celui care o lanseaza, prin faptul ca ea poate fi verificata din nenumarate surse independente, imposibil de controlat de o singura entitate.

In Romania, multe informatii au fost tinute „la secret” din dorinta de a avantaja anumiti participanti la procesul economic. Privatizarile, piata de capital (din pacate), sistemul bancar, ca sa nu mai vorbim de sectoarele economice sensibile (energie, agricultura, infrastructura) au fost influentate de accesul restrictionat la informatie al participantilor la piata. In acest fel, nu numai ca economia a performat la parametri mult mai redusi fata de optim, dar averea rezultata s-a distribuit intre cei care aveau acces preferential la informatii, in dauna celorlalti. Acelasi lucru s-a intamplat in ultimii ani si in domeniul imobiliar, unde existenta unei piete adevarate, in care informatia sa fie disponibila vanzatorilor si cumparatorilor in mod transparent, ar fi redus cu mult profiturile aberante ale unor dezvoltatori sau investitori. Orice astfel de piata in care informatia nu este disponibila in mod nerestrictionat tuturor, genereaza pana la urma dezechilibre macroeconomice (politice sau sociale, daca vorbim de alte domenii asa cum am precizat mai sus). Iar dezechilibrele se regleaza prin crize profunde ale unui intreg sistem economic, sau doar ale sectorului de activitate afectat de lipsa informatiei corecte.

 Din fericire, avansul tehnologic va elimina in scurt timp aceste anomalii informationale. Pana atunci insa, situatiile de criza si disparitatile sociale se vor adanci in continuare.