Producatorul de caldura al Capitalei are de incasat de la Radet aproape doua miliarde de lei. Viitorul administrator al Elcen spera sa mai recupereze cate ceva din datoria princi­pala, de 811 milioane de lei, punand pe plan secund penalitatile, de 1,1 miliarde de lei. Acestea din urma nu pot fi sterse din considerente de ajutor de stat ilegal.

Datoriile istorice ale Radet catre produ­catorul de caldura al Capitalei, Electrocentrale Bucuresti (Elcen), se ridica in acest moment la 811 milioane de lei, la care se adauga penalitati de 1,1 miliarde de lei. Suma este imposibil de returnat in conditiile in care cifra de afaceri a Radet, regie autonoma aflata in proprietatea Primariei Capitalei, este de 1,1 miliarde de lei, iar pierderea pe 2009 a fost ceva mai mare de 60 de milioane de lei.

„Este posibil ca o buna parte din suma sa nu mai poata fi recuperata nicio­data. Vom vedea daca are sens sa recuperam penalitatile, ne vom axa pe datoria principala. Luam in calcul mai multe variante, inclusiv sa preluam active ale Radet, respectiv anumite centrale. Nu vreau sa intru in businessul Radet, de distributie a energiei termice la populatie”, a declarat Mihai David, responsabil cu infiintarea companiei Hidroenergetica, societate care va ingloba Elcen. Radet detine in jur de 800 de puncte termice in Capitala si cateva CET-uri. Penalitatile de 1,1 miliarde de lei nu pot fi sterse pentru ca Bruxelles-ul va considera ca Radet beneficiaza de ajutor de stat de la Ministerul Economiei, proprietarul Elcen.

Problema veche


Datoriile Radet au inceput sa se acumuleze inca din anii ’90 si sunt rodul unor politici socia­le si electorale aplicate nu numai in Bucu­resti, ci in toate orasele care au avut incalzire centra­li­zata. Din cauza pretului ridicat de productie a caldurii, statul, prin Ministerul Adminis­tratiei si autoritatile locale, suporta subventiile la gigacalorie. In Bucuresti subventia se ridica la 600 de milioane de lei pe an, din care Pri­ma­ria lui Sorin Oprescu suporta 330 de milioane de lei, iar ministerul condus de Vasile Blaga, res­tul de 270 de milioane de lei.

Insa, anul acesta statul va varsa doar 100 de milioane de lei, prevalandu-se de o prevedere legislativa care spune ca bugetul statului va suporta costul combustibilului, care reprezinta  80% din costul de productie a gigacaloriei, cu „pana la 45%”. Prac­tic, statul poate sa contribuie si cu un leu. Pana in prezent autoritatile centrale  au platit aproape jumatate din partea de 45%.

Pasuire un an


Radet  este o gaura neagra pentru buget, in optica primarului Oprescu. Pentru ameliorarea situatiei distribuitorului de caldura al Capitalei s-a gasit solutia renuntarii la subventie pentru bucurestenii care castiga peste 1.500 lei pe cap de familie. Masura trebuia aplicata din aceasta toa­mna, astfel incat pretul gigacaloriei ar fi sarit de la 124 lei la 300 de lei. Recent, edilul-sef a reve­nit si a spus ca iarna aceasta primaria va mai face inca un efort.

Numai ca, de la anul, acest sprijin va dispa­rea pentru o mare parte dintre bu­curesteni, si nu numai, iar dovada o reprezinta scrisoarea de intentie pe care guvernul a trimis-o FMI. Plafonul ajutoarelor a fost schimbat insa. „Dupa zeci de scenarii in legatura cu cresterea pretului la gigacalorie am ajuns aproape de o formula care, sigur, isi are deficientele ei. O sa intro­ducem criteriul veniturilor in asa fel incat cei cu peste 2.500 lei (de familie, n.r.) sa plateasca gigacaloria la pretul integral de 300 de lei”, a declarat recent Sorin Oprescu.