Pentru preşedintele CEC Bank, Radu Graţian Gheţea, principalele motive pentru care creditarea bate pasul pe loc sunt, pe de o parte faptul că, din partea clienţilor, cererea nu mai este la nivelul din perioada de boom economic, iar, pe de alta, numărul cererilor bancabile este din ce în ce mai redus. În plus, acesta recunoaşte că există şi o reticenţă din partea sistemului bancar în a-şi asuma riscuri ca în perioda anterioară crizei.

În acest moment, care sunt motivele pentru care creditarea bate pasul pe loc?

Principalul motiv pentru care creditarea bate pasul pe loc este că, din partea clienţilor, cererea nu mai este la nivelul din perioada de boom economic. În al doilea rând, numărul cererilor bancabile este din ce în ce mai redus. Şi aici există o explicaţie: clienţii nu mai pot aduce cash flow-urile din trecut, rezultate în urma unor contracte, de exemplu, în Egipt, Germania, Spania, Portugalia. Am dat câteva exemple de ţări care, acum cinci ani, absorbeau bunurile şi serviciile cu altă viteză În toată lumea, Piaţa s-a redus nu numai din ţara noastră. Deci clienţii nu mai pot prezenta un cash flow prin care să demonstreze că vor încasa banii cu care să plătească finanţările. Mai este şi un alt aspect: garanţiile. Nu mai au valoarea pe care o aveau înainte de criză. Cererile sunt din ce în ce mai puţine, iar cele bancabile sunt, la rândul lor, din ce în ce mai puţine. Cu alte cuvinte, cererea bancabil` din partea unui client înseamnă că există atât garanţiile care acoperă împrumutul, cât şi cash-flow-ul care demonstrează că are contracte cu încasări ce-i permit să plătească creditul, să plătească celelalte obligaţii şi să rămână şi cu bani pentru dezvoltare. Aceste lucruri nu se mai pot demonstra. Iată, deci, principalele motive care frânează apetitul de creditare din partea clienţilor. Pe de altă parte, există şi această reticenţă din partea sistemului bancar, în sensul că nu toată lumea mai este dispusă să acorde credite asumându-şi anumite riscuri ca înainte, când, de exemplu, preţurile apartamentelor erau în creştere. Acum valoarea a scăzut.

Nu păreţi foarte optimist.


Pe termen foarte scurt nu avem cum să spunem că situaţia actuală se va modifica. Pe termen mediu şi lung, însă, eu fac parte din tabăra celor care sunt convinşi de ciclicitatea crizelor, că, la un moment dat, şi efectele acestei crize se vor diminua. Sigur, nu vom mai avea acelaşi apetit pentru risc, dar România face aici o mică excepţie. Agricultura, lipsa de infrastructură, nevoia oamenilor de a-şi schimba condiţiile de trai, care este în continuare foarte ridicată, vor fi oportunităţi pentru bănci. În momentul în care românii vor avea mult mai multă stabilitate în ceea ce priveşte veniturile, când o să vadă că lucrurile merg într-o direcţie bună, că avem stabilitate economică atunci vor dovedi mai multă iniţiativă. Băncile vor răspunde imediat «Da». Şi, de altfel, asta se întâmplă acum: toată lumea aşteaptă momentul în care se va relansa economia. Atunci, băncile vor avea rolul lor de finanţatori.

Obiectivul strategic al CEC Bank, de a se transforma în bancă comercială universală, a fost atins. Ce urmează?

Este adevărat, obiectivul a fost atins. Dar trebuie să fim conştienţi că pentru a menţine o asemenea poziţie trebuie să muncim foarte mult în continuare. Dacă în, linii mari, am ajuns o bancă comercială universală nu trebuie să ne declarăm satisfăcuţi decât după ce ajungem ca în fiecare cel mai mic detaliu din bancă lucrurile să se petreacă ca într-o bancă comercială universală. Şi dau doar un singur exemplu. Noi avem peste 1.150 de unităţi. In fiecare există, de obicei două persoane. Majoritatea din mediul rural nu au putut fi instruite pentru a face operaţiuni specifice unei bănci comerciale universale Sigur, la nivelul sucursalelor judeţene, la nivelul agenţiilor de tip A, la cel al centralei aceste operaţiuni se derulează. Dar la fiecare unitate în parte, încă nu putem să spunem că avem oameni care au noţiunile necesare pentru a derula toate tipurile de operaţiuni. Însă, trebuie să facem şi distincţia între ceea ce poate să facă o persoană într-un sat şi ceea ce poate să facă o sucursală într-un oraş. Trebuie să mai spunem, nu cu îngrijorare, dar nici cu mândrie, că media de vârstă în instituţia noastră este de destul de ridicată şi va fi foarte greu ca unii dintre oameni să poată să înveţe şi să utilizeze noţiunile de commercial banking. Bancă comercială universală înseamnă să înţelegi măcar, dacă nu derulezi, operaţiunile de finanţare a comerţului, proiectele cu finanţare complexă, trezorerie, biletul la ordin şi aşa mai departe. Sigur, acestea nu se derulează în toate satele româneşti, dar noi trebuie să avem acolo oameni care ştiu că măcar există aceste operaţiuni şi că ele pot fi derulate în anumite puncte din ţară ale CEC Bank, unde noi avem persoane care au cunoştinţele necesare. Acesta a fost doar un singur exemplu şi concluzia ar fi că ne consolidăm această poziţie prin instruirea completă şi complexă a cât mai multor dintre salariaţii noştri, prin faptul că le punem la dispoziţie instrumentele necesare, precum sisteme informatice performante, care să-i ajute în derularea operaţiunilor. Consolidarea înseamnă pregătirea oamenilor, menţinerea unei imagini cât mai aproape de ceea ce ne-am propus, şi anume imaginea de bancă comercială cu un brand nou, cu valori definite noi, marketing şi comunicare. Sunt convins că foarte multă lume ştie că am devenit o bancă de luat în seamă, cu un anumit statut.