Ceea ce se dorea a fi o operatiune fulger, de scurta durata si, prin urmare, nu foarte costisitoare tinde sa devina o interventie usturatoare pentru buzu­narele tarilor implicate. In a patra zi a razboiului impotriva regimului Mua­mmar Gaddafi (foto), in joc a intrat Alianta Nord-Atlantica (NATO), care, potrivit Parisului, nu va asigura „con­ducerea politica” a coalitiei interna­tionale, ci va interveni ca „instrument de planificare” in instituirea zonei de interdictie aeriana. Este formula de compromis gasita de principalii trei actori ai operatiunii Odyseey Dawn, Statele Unite, Franta si Marea Britanie, dupa dezbaterile aprinse survenite de mai multe zile intre statele occidentale privind problema comandamentului operational in Libia. Daca aceasta dilema a fost intr-un fel sau altul rezolvata, mai ramane de raspuns la intrebarea cat va costa interventia din Libia. Deocamdata se merge pe estimari. Iar cifrele vehiculate sunt de ordinul miliardelor de dolari. Incepand de sambata si pana marti, avioanele de lupta ale aliatilor au efectuat peste 300 de raiduri. Astfel, Todd Harrison, de la Centrul american pentru studii strate­gice si evaluari bugetare, a calculat ca prima zi a operatiunii a costat deja Washingtonul peste 100 mil. $ numai pentru lansarea rachetelor. In opinia lui, indiferent de evolutia evenimentelor din teren, cheltuielile SUA vor depasi 1 mld. $ numai pentru aceste operatiuni.

Intr-un raport publicat zilele trecute, expertul a apreciat valoarea opera­tiunilor initiale de neutralizare a siste­melor antiaeriene ale lui Gaddafi am­­pla­sate de-a lungul coastei libiene la 400-800 mil. $.

O povara in plus pentru bugetul american


Daca vor fi angajate insa si trupe terestre, o astfel de misiune fiind, de altfel, evocata drept posibila de partea britanica, nota de plata va exploda. Spre exemplu, afirma Harrison, mentinerea zonei de interdictie de zbor in Libia va costa intre 30 si 100 mil. $ pe saptamana. In prezent, Pentagonul solicita numai pentru razboaiele din Irak si Afganistan 159,3 mld. $ pentru anul 2011. In cursul primelor zile ale interventiei din Libia, SUA au lansat 112 rachete de croaziera Tomahawk cu raza lunga de actiune, ceea ce inseamna un cost total cuprins intre 112 si 168 mil. $ (118,7 mil. euro). La toate acestea mai trebuie adau­gate soldele ofiterilor si soldatilor implicati in atacuri. Problema este ca aceste chel­tuieli, neprevazute la alcatu­irea buge­tului, survin intr-un moment delicat pentru Finantele Statelor Unite. Nu intamplator presedintele Rezervei federale din Dallas, una dintre cele 12 institutii care intra in componenta bancii centrale americane, Richard Fisher, a avertizat ca SUA sunt pe dru­mul spre insolventa, iar liderii politici se afla intr-un „moment de cotitura”. „Daca vom continua pe calea pe care ne-au dus autoritatile fiscale vom deveni insol­venti. Intrebarea este cand”, a spus Fisher, considerat unul dintre cei mai indrazneti sefi ai FED.

Moment delicat pentru Finantele britanice


In ceea ce priveste partea franceza, pana luni seara, avioanele Rafale si Mirage 2000 efectuasera 55 de raiduri, totalizand 400 de ore de zbor. Fara carburant, o ora de zbor pentru Rafale se ridica la 13.000 de euro, iar alimentat la 29.000 de euro. Un calcul absolut esti­mativ efectuat de Pierre Maulny, specia­list pe probleme de aparare al Ins­- ti­tu­tului francez pentru relatii inter­na­tionale si strategice, aprecia ca actua­lul razboi ar putea costa intre 150 si 250 mil. euro, cifra referitoare numai la chel­tuielile legate de operatiunile ae­riene. Cat priveste Marea Britanie, bugetul de austeritate supus ieri spre aprobare Parlamentului prevede o reducere a cheltuielilor militare cu 8% pana in 2015. Acest lucru presupunand renuntarea la mai multe programe, retragerea din servici a unor avioane de lupta si a unui portavion si reducerea a 11.000 de posturi. Or, o ofensiva de patru saptamani in Libia ar costa aproape 114 mil. euro, sustine Malcolm Chalmers, de la Royal United Services Institute. Iar Gaddafi are, potrivit expertilor, mijloace suficiente pentru un razboi „de lunga durata”: aproape 200 mld. $. De unde? Mai ales ca tarile occidentale au inghetat bunurile dictatorului, ale Fondului suveran national si bancii centrale. Dar aceeasi banca centrala ar dispune de 143,8 tone de lingouri de aur. Exista apoi numeroase plasamente in tari africane precum Nigeria, Chad sau Sudan, care ar putea restitui o parte din acesti bani si, de asemenea, ar putea ajuta regimul libian sa vanda aurul de care dispune pentru a cumpara armament.

China a pierdut 18,8 mld. $


Daunele provocate companiilor chineze care lucreaza in Libia de interventia militara in aceasta tara sunt estimate la 18,8 mld. $, a anuntat presa de la Beijing, citand Ministerul Comertului. Potrivit aces­tuia, suma reprezinta valoarea celor 50 de proiecte de constructii realizate in prezent de intre­prinderile chineze in Libia.

Pre­zenta mediului de afaceri chi­nez in aceasta tara s-a diminuat in ultimul timp, numarul contrac­telor semnate in intervalul ia­nua­rie-februarie 2011 micso­randu-se com­parativ cu perioada similara a anului anterior cu 45,3%, iar volumul lu-cra­rilor indeplinite cu 13,9%.