Parlamentarii europeni risca sa devina tinta oprobriului cetatenilor saraciti de criza si somaj, incepand noul an cu stangul, dupa ce a devenit publica informatia ca, in timp ce nivelul de trai al alegatorilor din tarile membre UE scade vertiginos, alesii tra­iesc pe picior mare, bucurandu-se de subventii generoase. Un exemplu este vacanta platita din bugetul PE pentru 80 de copii ai unora dintre eurodeputati,  in provincia italiana Bergamo.

Cos­tul vacantei, planificate sa du­re­ze o saptamana si sa inceapa de ziua Sf. Valentin, este de 920 de eu­ro de persoana, cazarea se va face la un hotel de 3 stele, iar co­piii alesilor se vor distra prac­ti­cand sporturi de iarna si  ju­candu-se in aer liber.Suna idi­lic, dar pentru cateva organizatii civice din statele membre este revoltator, cu exceptia, bine­in­te­les, a Romaniei, unde dezin­te­re­sul alegatorilor fata de cheltuirea banului public este total (Parla­men­tul European este finantat din banii ceta­te­nilor).

Eurodeputatii beneficiaza oricum de o serie de gratuitati, in virtutea statutului lor de inalti oficiali europeni, iar in cazul de fata, subventionarea intregii actiuni ajunge la 52% din valoare pentru parlamentarii care castiga peste 77 de mii de euro/an, cei care castiga peste 96 de mii de euro/an beneficiind de o subventie de „doar” 45%. 

„Nu stiam ca exista aceasta fa­cilitate si ca aceste subventii se aloca”, a declarat pentru „Finan­cia­rul” eurodeputatul Victor Bos­tinaru. Domnia sa spune ca este sigur ca niciun parlamentar european din delegatia tarii noas­­tre nu isi trimite copilul in va­­canta pe banii contri­bua­bi­lilor, din subventiile acordate de PE. Coroborand informatia cu de­claratiile unor eurodeputati br­itanici care recunosc existenta pro­gramului destinat copiilor alesilor, concluzia este ca 80 de pers­oane care se vor bucura de vacanta subventionata sunt alese pe spranceana.

Acest scandal apare intr-un moment de consolidare a influentei PE in Uniunea Europeana, atat din perspectiva Tratatului de la Lisabona, cat si din cea a cresterii increderii cetatenilor, pe fondul recesiunii economice.