Investitia intr-o instalatie de reciclare ar fi neprofitabila din cauza gradului redus de colectare a deseurilor. Romania a ramas in urma in ceea ce priveste educatia de mediu, fapt care creeaza un dezavantaj competitiv si pe plan economic in Uniunea Europeana.

O instalatie de reciclare a becurilor si neoanelor ar putea deveni profitabila doar daca s-ar dubla sau tripla cantitatea de deseuri colectate selectiv in Romania, spune Raul Pop, directorul general al Recolamp, intr-un interviu pentru „Financiarul”.

Organizatia Recolamp a fost in­fiin­tata  cu scopul de a utiliza banii colectati din Timbrul Verde de producatorii si dis­tribuitorii de surse de lumina. Re­colamp administreaza fondurile direc­tio­nate de companii pentru a construi infrastructura colectarii si reciclarii deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE).

Pop crede ca volumele actuale de de­seuri colectate, aproximativ 150 de tone pe an, nu justifica o astfel de investitie. Pentru o instalatie de reciclare a DEEE este nevoie de o suma cuprinsa intre 500.000 si 700.000 de euro. O astfel de investitie ar putea fi amortizata in cinci ani, daca ar beneficia de un volum de 600 de tone pe an, sau de 300 de tone pe an, in cazul in care ar beneficia de fonduri europene nerambursabile.
„Firma la care noi reciclam in Ger­mania aduna deseuri din Germania si din alte sase tari din est. Asa poti sa obtii economii de scara”, a declarat Pop. Re­ciclarea de becuri nu este profitabila in sine, pentru ca valorificarea materialelor rezultate acopera sub 10% din costuri. „Sunt alte deseuri, computere spre exem­­plu, unde, din circuitele integrate, mai rezulta niste metale rare, in pro­por­tii infime - aluminiu, fier sau cupru. Din becuri nu ai decat sticla”, a mai spus Pop.

Cu biciul si cu zaharelul


In prezent, cea mai sensibila pr­o­ble­ma este ca firmele, indiferent de domeniul in care actioneaza, sunt sub spectrul unor amenzi de ordinul miilor de lei, pe care institutiile de stat le-ar putea impune. „Multe companii folosesc echipamente electrice si electronice, acestea se ard, iar ei nu le dau spre reciclare, ci le arunca la gunoi, iar asta inseamna incalcarea legii. De respec­tarea legii se ocupa in principal Garda de Mediu, care verifica pe de-o parte la companie, unde si-a aruncat deseul, pe de alta parte, la colector - ce a facut cu deseul electronic pe care l-a ridicat si la groapa de gunoi, care nu are voie, conform legii, sa accepte deseuri electrice si electro­ni­ce. Stim cu siguranta ca se mai intampla ca astfel de deseuri sa fie ascunse in gu­noiul menajer si sa plece spre com­pac­tare la groapa de gu­noi. Acesta e un fenomen pe care vrem sa il controlam”, este de parere Pop.

Predarea DEEE prin intermediul unei scheme colective se face gratuit. In cazul unor firme mari, un astfel de sistem ar aduce reduceri semnificative de cost, pentru ca becurile si neoanele nu ar mai fi puse in gunoiul menajer, care se factureaza la metru cub.

Recolamp colecteaza si recicleaza deseurile in numele a 111 companii par­te ale sistemului, fiind o organizatie non­profit. Aceste companii vand surse de ilu­minat si, conform principiului „polua­torul plateste”, au responsa­bili­ta­tea ca atunci cand se ard sa finanteze re­ciclarea lor. Fiecare companie contribuie cu bani din Timbrul Verde proportional cu numarul de surse de iluminat pe care le-a vandut. „Practic, daca am o suta de firme care pun pe piata becuri, este nefezabil si ilogic sa facem o suta de sis­teme de colectare, inseamna haos. Acest lant de operatiuni de colectare, trans­port, sortare, reciclare este generator de costuri. Deci nu are sens pentru nimeni sa faca asta daca nu are o obligatie legala. Decat daca are spirit civic, ceea ce se intampla mai rar cand vorbim de milioane de euro”, a declarat Pop.
 

„O finantare ciudata”


In 2009, Recolamp a colectat 160 de tone de deseuri specifice, iar pentru 2010 prognoza este la acelasi nivel. Cantitatea totala de deseuri este evaluata la 400 de tone anual, ceea ce inseamna peste 200 de tone care polueaza mediul.

Membrii Recolamp au vandut anul trecut sapte milioane de surse de lumina, ceea ce a insemnat incasari din Timbrul Verde de 6,3 milioane de lei - adica venitul organizatiei. Pentru acest an, Pop asteapta o crestere usoara a numarului de surse de iluminat si venituri de 7,2 milioane de lei. 
Aceste venituri au trei destinatii prin­cipale. Prima este miscarea fizica a de­seurilor - colectarea, ridicarea, sorta­rea si transportul. A doua este marketin­gul, prin campanii de constientizare, seminarii si conferinte. A treia categorie o reprezinta cheltuielile administrative pentru functionarea organizatiei. In prezent, gradul de colectare este foarte mic, din cauza lipsei de educatie a celor care arunca deseul la gunoi, dar si al organelor de control din teritoriu, care nu inteleg exact sistemul. „Un impor­tator spune ca a vandut un milion de neoane, asta inseamna venituri din Tim­brul Verde de 900.000 de lei. Din acesti bani ne facem bugetul de venituri si pla­tim colectarea, reciclarea, informarea. Dar ceea ce pune el pe piata are legatura indirecta cu ce se colecteaza, pentru ca el pune pe piata niste becuri care se vor arde peste sase ani. Finantarea este putin ciudata”, admite Pop.


Se asteapta schimbari legislative


Un alt obiectiv al organizatiei este atragerea in sistem a cat mai multor companii producatoare sau importa­toa­re. Asta ar insemna siguranta ca firmele isi platesc contributia pe Timbrul Verde, astfel incat sa nu se creeze un avantaj competitiv pentru cei care nu indepli­nesc aceasta obligatie legala. Singura mo­dalitate de a controla acest sistem este complicata - si anume ca ANAF sa verifice daca se vireaza TVA aferenta Timbrului Verde. In prezent, se prega­tes­te o schimbare legislativa, in urma careia Administratia Fondului pentru Mediu va avea com­petenta sa intre in conta­bi­litatea firmelor sa vada cate becuri s-au vandut, cate timbre verzi s-au achitat si ce deseuri s-au colectat.

Recolamp are acum 5.000 de locuri de colectare, la companii si organizatii partenere, insa numai 20% dintre acestea predau deseuri in mod constant. Astfel, partea de colectare este cea mai costisi­to­a­re, pentru ca nu este eficienta din cauza lipsei de educatie. „Acum, nimeni nu face eforturi serioase de stimulare a acestui stil de comportament. Ar trebui sa inceapa din scoala, sa se vada rezultatele peste 10-15 ani, dar asta nu se intampla”, a mai spus Pop. Solutiile pe ter­men scurt pentru imbunatatirea acti­vi­tatii Recolamp ar putea fi marirea bazei de contributie, cresterea vanzarilor pe piata interna a comerciantilor si posi­bilitatea ca Ministerul Educatiei sa preia activitatea de educare a populatiei.

Recolamp este o asociatie nonprofit infiintata in 2007 de catre Philips Romania, Osram Romania, GE Hungary ZRT si Narva SRL, care, in conformitate cu legislatia europeana si nationala, au decis sa se asocieze in vederea organizarii si finantarii activitatii de gestionare a deseurilor
din surse de lumina. La nivelul UE, domeniul este legiferat de Directiva Europeana 2002/96, transpusa in Romania prin HG 448/2005. Asociatia a preluat responsabilitatile legale ale producatorilor de surse de lumina in ceea ce priveste managementul deseurilor electrice si electronice. Recolamp preia responsabilitatile legale de la cei 111 producatori de surse de lumina, prin contracte de participare.