Un nou cutremur de 6,4 grade pe scara Richter a zguduit ieri-dimineata Prefectura Fukushima, din nord-estul Japoniei, cea mai lovita de dezastrul seismic din 11 martie. Nu au existat victime sau pagube materiale. S-a mai clatinat insa increderea in capacitatea Tarii Soarelui Rasare de a-si reveni rapid din cea mai mare catastrofa de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Mai ales ca, in ajun, guvernul nipon a dat de inteles, pentru prima data de la tragedie, ca raul nu a trecut inca. Prudenta care si-a gasit justificarea ieri, cand Agentia de secu­ritate nucleara a Japoniei a surprins opinia publica mondiala ridicand la 7 nivelul real de gravitate al accidentului de la centrala nucleara Fukushima, acelasi rang ca al catastrofei de la Cernobil, din 1986. Pe pietele financiare efectul a fost imediat: la Tokyo, indicii Nikkei si Topix au pierdut 1,69% si, respectiv, 1,62%. Indicii burselor din Hong Kong (Hang Seng), Coreea de Sud (Kospi), Australia (S$P) au regresat cu 1,33%, 1,26% si, respectiv, 1,39%, in timp ce, pe piata indiana, Sensex a afisat un recul de 0,97%. In scadere au deschis majoritatea burselor europene.

Crestere inevitabila a impozitelor


In alta ordine de idei, problemele care continua la Fukushima amana lansarea lucrarilor de refacere a regiunii devastate de valul ucigas si unde amploa­rea pagubelor - case, drumuri, poduri, cai ferate spulberate de rabuf­nirea naturii - se anunta fara prece­dent de la sfarsitul razboiului. Banca Japoniei a estimat costul daunelor intre 290 mld. $ si 310 mld. $. Banca Mondiala a evocat 122-235 mld. $, adica intre 2,5% si 4% din PIB. Fara a prezenta alte cifre, econo­mistii niponi cred ca factura cala­mita­tilor naturale va depasi toate pre­­vi­- ziunile de pana acum. Ce va insem­na asta pentru economia tarii? O contractie in primul trimestru de 0,2%-0,6%, potrivit OECD, apoi de 0,5%-1,4% in urmatoarele trei luni. FMI a revizuit, de asemenea, in recul, prognoza sa de cres­tere a econo­miei nipone pentru 2011, de la 1,6% la 1,4%. Economistii Capital Econo­mics Ltd cred ca PIB-ul nipon va regresa anul acesta cu 1,5%. „Apoi, economia Japoniei va incepe sa-si revina, pentru ca acti­vita­tea industriala a ince­put deja sa se redreseze dupa primul soc. Un rol pozi­tiv il va juca, de asemenea, majo­rarea cheltuielilor pen­tru recons­tructie, dar redresarea va fi insotita de o sporire a impozitelor si prin diminuarea fondu­rilor destinate altor nevoi”, sustin analistii Capital Econo­mics.

1.200 mld. $ investiti in strainatate


Dupa perioada de doliu, guvernul nipon a estimat ca ora reconstructiei a venit. Premierul Naoto Kan a cerut japonezilor sa consume mai mult pentru a sustine a treia economie a lumii. Printre altele, orasul Tokyo si-ar putea depune candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice de vara din 2020, pentru a da „un impuls” reconstructiei care, in opinia Bancii Mondiale, va dura mai mult decat dupa seismul de la Kobe, din cauza „perturbarii retelelor de productie, in special in industria auto si in cea electronica”. Hirokazu Anai, de la JP Morgan Securities, considera ca pentru refacerea retelelor rutiere va fi nevoie de minimum trei luni, pentru a ameliora distributia de apa, alimente si carburanti in partea de nord-est a tarii si pentru a construi casele distruse. Se estimeaza ca Japonia isi va putea reveni complet dupa catastrofa de la 11 martie in aproximativ doi ani. De unde bani pentru toate astea? Rezervele valutare ale Japoniei se cifreza la peste 1.000 mld. $ (numarul 2 in lume). In plus, o mare parte dintre cheltuieli vor fi finantate din repatrierea capitalurilor investite in strainatate. Dupa Kobe, reflu­xul s-a ridicat la 100 mld. $. De data aceasta, suma s-ar putea dubla, ba chiar trip­la. Incepand din 2004, societatile si companiile nipone de asigurari au investit peste hotare 1.200 mld. $, cu precadere in Statele Unite si Europa. Consecinta: retra­gerea depu­nerilor nipone va reduce din amploarea capitalurilor destinate finan­tarii enor­melor deficite bugetare ame­ri­can si european. O tendinta care, com­- binata cu temerile inflationiste, risca sa arunce in aer dobanzile pe termen lung.