Membrii Cabinetului Boc au gasit de cuviinta sa prezinte public doar partea optimista din procesul de rectificare. Astfel au omis sa spuna ca au taiat din banii destinati pentru proiecte  cu finantare din fonduri externe nerambursabile. Prim-ministrul a insistat in schimb asupra faptului ca asigurarea cofinantarii este unul dintre principalele obiective urmarite prin rectificarea bugetara.  

Contrar declaratiilor facute public de catre premierul Emil Boc si ministrul de Finante, Sebastian Vladescu, mai multe ministere au fost nevoite sa renunte la o parte din fondurile alocate pentru proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (FEN). Imediat dupa adoptarea ordonantei care cuprindea aceste modificari, ministrul de Finante, Sebastian Vladescu, a declarat ca „nu s-au luat bani de la cofinantarea proiectelor europene, nu s-au redus bani...”.  Prin rectifi­carea bugetara „nu se taie niciun euro de la cofinantarea proiectelor europene”, a sustinut si premierul Emil Boc.

Din textul ordonantei adoptate in sedinta de miercuri reiese ca situatia prezentata de guvernanti este doar partial adevarata. In urma rectificarii, de la mai multe ministre, printre care  Educatia si Sanatatea, au fost reduse sumele alocate pentru proiecte  cu finantare din fonduri externe nerambursabile. In total, 433 de milioane de lei destinate acestui tip de cheltuieli au fost transferati de guvern catre alte prioritati.             
Mai exact, Ministerul Sanatatii a pierdut 57 de milioane de lei, repre­zentand mai mult de jumatate din suma (de 99 de milioane de lei) alocata la inceputul anului, prin bugetul de stat. Sume care puteau fi utilizate pentru a asigura demararea unor proiecte finan­tate in totalitate din bani europeni. Ministerul Educatiei a pierdut 80 de milioane de lei, iar Ministerul Muncii 59 de milioane de lei. Ordonanta cuprinde si unele inadvertente.

De exemplu, in document se pre­cizeaza ca, din cele 278,5 milioane de lei „taiate” de la Minis­terul Apararii,  719.000 de lei erau bani acordati initial pentru proiecte cu finantare din fonduri externe neram­bursabile. Numai ca in bugetul minis­terului, aprobat la inceputul anului, nu sunt prevazute niciun fel de sume destinate unor astfel de proiecte. Membrii Cabinetului Boc au preferat probabil sa vada doar partea optimista din procesul de rectificare si au anun­tat doar minis­tere­le care au bene­ficiat de fonduri supli­mentare.

Principalii casti­gatori sunt Ministerul Mediului, cu  un supliment de 380 de mili­oane de lei si Ministerul Admi­nis­tratiei si Inter­nelor, cu 108 milioane de lei. Din ordonanta de rectificare a buge­tului de stat pe 2010 reiese ca, per total, pentru proiectele cu finantare din fonduri externe nerambursabile, au fost alocate in plus 124 de milioane de lei.

Dupa ce Consiliul Fiscal a apreciat ca veniturile programate prin rectificarea bugetara sunt supraevaluate, Sebastian Vladescu a declarat ca evaluarea guver­nului este realista, dar ca „ramane sa vedem pana la finele anului daca este sau nu asa“. Unele dintre cifrele luate in calcul contrazic chiar prognozele Bancii Natio­nale si pe cele ale FMI. Sebastian Vladescu a anuntat ca guvernul a luat in calcul un indice anual al pretului de consum de 5,9%. In bugetul de stat, inflatia era estimata la 3,7%. BNR a anuntat o tinta anuala in jurul valorii de 7,8%-8%, iar FMI de 7,9%.

Rectificarea bugetara a adus nemul­tumiri si in randul ministrilor. Mai multi membri ai Cabinetului Boc au recla­mat faptul ca bugetul este construit pe o grila din anii '90, care nu mai permite dez­voltarea economica in actua­lul con­text, si ca modalitatea de alocare a fon­durilor ar trebui regandita", au relatat surse par­ticipante la sedinta, citate de agentiile de presa.


Exceptiile la cota unica, dezbatute la Palatul Victoria


In sedinta de miercuri, guvernul a efectuat si un inventar al tuturor acti­vitatilor care nu sunt impozitate prin cota unica. Dintr-un document elaborat de MFP reiese ca in aceasta categorie intra atat venituri din agricultura si transfer de proprietati imobiliare, cat si baruri de noapte si cazinouri, pentru care cota de impunere variaza intre 2% si 5%.