Pe ultima suta de metri, fondurile necesare pentru organizarea consultarii populare din 22 noiembrie au fost suplimentate cu peste patru milioane de lei. Astfel ca, de la estimarile initiale de sase milioane de lei, s-a ajuns ca suma alocata sa fie de peste 10 milioane de lei. Masura a fost necesara dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a declarat ilegala decizia Guvernului de a avea o singura lista permanenta pentru alegerile prezidentiale si referendum.

Principalul argument pe care seful statului l-a adus atunci cand a cerut Guvernului sa organizeze referendum national simultan cu alegerile prezidentiale a fost de natura economica. „Cheltuielile minime”, necesare „doar pentru asigurarea hartiei pentru buletinele de vot si pentru cerneala cu care alegatorii le vor stampila”, despre care a vorbit in repetate randuri presedintele Traian Basescu, depasesc 2,32 milioane de euro. Banii sunt luati din fondul de rezerva aflat la dispozitia Guvernului, adica de la Bugetul de stat. Suma initiala alocata prin hotarare de guvern pentru acest tip de scrutin a fost de 6,10 milioane de lei, din care 2,47 milioane de lei au ajuns la Ministerul de Interne, iar 3,63 milioane de lei la Institutul National de Statistica. Ulterior, pentru acelasi eveniment, si MAE a primit 190.000 de lei. Iar vineri, 13 noiembrie, Executivul interimar a adoptat o noua hotarare de guvern, prin care bugetul MAI a fost majorat cu patru milioane de lei. Costurile suplimentare au legatura directa cu modul in care Cabinetul Boc a decis sa organizeze referendumul. La inceputul lunii octombrie, Guvernul a adoptat mai multe hotarari prin care a stabilit cadrul legal de organizare a celor doua tipuri de scrutin. Una dintre aceste decizii, privind listele electorale permanente, a fost extrem de criticata de societatea civila. „Va fi o singura lista electorala permanenta (pentru prezidentiale si referendum
- n.r.). Cetatenii vor semna de doua ori: o data pentru a primi buletinul de vot pentru alegerile prezidentiale si a doua oara daca doresc sa ridice si cele doua buletine de vot pentru referendum”, explica ministrul Vasile Blaga, in luna octombrie. Saptamana trecuta, mai multe organizatii nonguvernamentale au atacat in instanta aceasta hotarare de guvern si au castigat.


Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au de­cis, la sfarsitul saptamanii trecute, sa sus­pende Hotararea de Guvern 1.258/2009 privind mo­de­lul de lista electorala permanenta, modelele ta­belelor electorale si modelul declaratiei pe pro­pria raspundere, care vor fi folosite la ale­gerile prezidentiale.

Reunit in sedinta de ur­genta, Executivul a adoptat o noua hotarare, prin care s-a revenit la liste electorale separate pen­tru referendum, respectiv alegerile pre­zi­den­tiale. „Cine se prezinta la vot nu mai sem­neaza pe un singur tabel; va semna in doua tabele: unul pentru alegerea presedintelui - va pri­mi buletinul de vot pentru alegerea pre­se­dintelui, unul pentru referendum - va primi cele doua buletine pentru referendum.

Daca voteaza in sectii speciale sau in stra­inatate sau voteaza in urna mobila, va com­pleta doua de­claratii pe propria raspundere ca nu a votat ni­caieri, nici pentru referendum, nici pentru ale­gerea presedintelui”, a explicat ministrul Va­sile Blaga.

El a precizat ca cheltuielile in plus in­duse de aceste modificari sunt de apro­xi­ma­tiv 4 mi­li­oane de lei. Practic, toate aceste do­cu­mente trebuie retiparite.

Totusi, au ramas ca­teva elemente comune: stampilele biro­u­rilor electorale, stampila de control, stampila cu mentiunea „votat” si un sin­gur timbru auto­colant pentru ambele tipuri de scrutin.

De ase­menea, Blaga a atras atentia ca ramane in vigoare decizia BEC, potrivit careia nu se poate vota pentru referendum, respectiv pre­zi­den­tiale la intervale orare diferite, ci doar si­mul­tan. Intrebat daca „Pot sa vin sa votez pentru referendum si sa ma intorc peste o ora sa votez pentru presedinte?”, Blaga a raspuns: „Nu. Ai votat o data, ti s-a pus timbrul auto­colant pe do­cument, nu mai poti vota a doua oara”.