Peste 700 de pacienţi pe numele cărora mai mulţi medici au eliberat reţete false, fără ca aceştia să fie consultaţi sau să ceară vreun tratament, au fost audiaţi din martie până în prezent, potrivit procurorilor Tribunalului Bucureşti.


Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti au dispus, în cursul lunii octombrie, începerea urmăririi penale faţă de 22 de persoane, medici şi farmacişti, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită, dare mită şi spălare de bani, se arată într-un comunicat de presă al instituţie.

Potrivit procurorilor, medicii şi farmaciştii din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice au fraudat bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, producând un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei. Medicii acuzaţi că falsificau reţete prescriau tratamente pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi, apoi le trimiteau unor farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice, în baza unor înţelegeri, care falsificau semnăturile beneficiarilor şi le decontau la CNAS, banii fiind spălaţi prin introducerea într-un circuit comercial ilicit.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor, fără ca acestea să iasă fizic din stoc. Totodată, farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, crescând în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, susţin procurorii. La rândul lor, medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3%, uneori până la 5%, din valoarea totală a reţetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor. "Ulterior, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie, şi nu dintr-o farmacie concurentă, fie nu înmâna reţeta pacientului, ci direct farmacistului, pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului", au precizat procurorii.

Şi în aceste cazuri, medicii primeau lunar bani sau bunuri în valoare de 3-5% din valoarea totală a reţetelor false eliberate. În acest dosar, din luna martie 2012 până în prezent au fost audiate peste 700 de persoane în numele cărora au fost emise reţete, au precizat procurorii. În cursul zilei de marţi au fost efectuate şase percheziţii în Bucureşti, după ce, în perioada martie 2012, în aceeaşi cauză au mai fost efectuate 27 de percheziţii domiciliare. La acţiune au participat nouă procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi 65 de poliţişti din cadrul Poliţiei Capitalei, în cursul acesteia fiind puse în executare 26 de mandate de aducere.

Potrivit Codului deontologic al farmacistului, "în interesul pacientului şi al publicului în general, farmacistul trebuie să colaboreze cu medicul". Astfel, "farmacistul colaborează activ cu medicul prescriptor pentru a realiza efectuarea tratamentului pacientului la timp, în parametrii optimi şi în interesul acestuia". Totodată, Codul deontologic prevede că, "în colaborare cu medicul, farmacistul se va abţine de la orice înţelegere în scop material sau de altă natură care ar avea drept rezultat încălcarea dreptului pacientului". Codul de Deontologie medicală al Colegiului Medicilor prevede că "medicul nu poate face reclamă unor medicamente sau bunuri medicale de consum".

"Este contrară eticii înţelegerea dintre doi medici, între medic şi farmacist sau între medic şi un cadru auxiliar pentru obţinerea de avantaje materiale", se mai arată în documentul citat. Totodată, Codul de Deontologie medicală prevede că "este interzisă medicului practician implicarea în distribuirea unor remedii, aparate sau produse medicamentoase autorizate ori neautorizate". Eludarea acestor norme de etică şi deontologie profesională intră sub incidenţa legii penale, în contextul stabilirii între medici şi farmacişti a unor înţelegeri având ca scop obţinerea ilicită de avantaje materiale, au precizat procurorii.