500 de milioane de euro sunt disponibile anual prin Fondul European de Adaptare la Globalizare, acest fond devenind de anul trecut instrument anticriza. Sapte state membre au primit deja aprobarea Comisiei pentru o suma totala de 47,46 milioane de euro pentru 11.572 de someri din diverse sectoare, iar cererile altor tari, printre care Lituania si Bulgaria, asteapta solutionarea. Cu un somaj de 7,8%, Romania nu a depus nicio cerere.

Cu un grad de absorbtie a fondurilor eu­ropene de maximum 7% (spre deo­se­bire de Polonia, care are un grad de absorbtie de 90%), Romania nu se dez­min­te nici cand este vorba despre so­ma­jul cauzat de criza economica. De exemplu, Fondul Euro­pean de Adaptare la Globalizare (FEAG) a de­ve­nit din mai 2009 un instrument de raspuns la cri­za, cu caracter temporar si exceptional (pa­na la 31 decembrie 2011), pentru a-i ajuta pe lu­cra­torii disponibilizati din cauza crizei sa rein­tre in piata muncii cat mai repede cu pu­tin­ta. In con­ditiile in care somajul a urcat la 7,8%, Ro­ma­nia nu a depus nicio cerere la Co­mi­sie pentru alo­carea de fonduri.

Statele mem­bre sunt cele care trebuie sa solicite la UE aceste fon­duri, iar companiile interesate trebuie sa se adre­seze in acest sens autoritatilor din tarile in care acti­vea­za. Mediul de afaceri sustine ca pro­ce­durile pentru accesarea fondurilor europene sunt gre­oa­ie la nivel national si ca sunt prea mul­te ba­ri­e­re birocratice. Ministerul Muncii nu s-a aratat prea interesat de aceasta problema, neras­pun­zand, pana la inchiderea editiei, soli­ci­tarilor cotidianului nostru referitoare la acest fond. Anul trecut, in sectorul textil au fost dis­po­ni­bi­li­zati 60.000 de angajati si totusi nici au­to­ri­tatile, nici companiile nu au solicitat vreun sprijin financiar. In Belgia, de exemplu, 2.168 de mun­ci­tori din industria textilelor au primit in 2009 aprobarea Comisiei pentru un sprijin financiar de 9,2 mil. euro. Belgia si-a sus­ti­nut ce­re­rea ara­tand, printre altele, ca pro­duc­tia textila a suferit schimbari radicale la nivel mondial. Banii de la UE sunt folositi pentru spri­jinirea reconversiei somerilor. In sectorul cons­truc­tii­lor din Romania, in 2009, 70.000 de oameni au ramas fara loc de munca din cauza crizei. „Nu avem semnale de la companii ca ar fi solicitat aceste fonduri”, a afirmat Laurentiu Plosceanu, pre­sedintele ARACO.

Zilele trecute, Lituania a primit apro­ba­rea Comisiei pentru ajutarea a 806 per­soane disponibilizate in sectorul cons­truc­tiilor, din 128 de intreprinderi mici si mijlocii. Pachetul de finantare se ridica la 1,18 milioane de euro, bani care vor fi folo­siti pentru reintegrarea pe piata fortei de munca, pentru indrumarea si reconversia acestor persoane disponibilizate. Volumul constructiilor a scazut cu 42,81% in primul trimestru din 2009 si cu 48,04% in al doilea trimestru, dupa cum au explicat autori­ta­tile lituaniene in cererea lor. Lituania a primit aprobarea unui pachet de finan­ta­re de 258.163 de euro si pentru 480 de mun­citori din sectorul echipamentelor electrice, in conditiile in care cererea pen­tru frigidere si echipamente de refrigerare a scazut dramatic de la izbucnirea crizei.

Tot prin Fondul European de Adaptare la Globalizare, Olanda a primit sprijin finan­ciar de 386.114 euro pentru 435 de mun­ci­tori din sectorul constructiilor disponi­bi­lizati de compania Heijmans N.V. Olanda a sustinut in cerere ca sectorul construc­tiilor a fost primul lovit de criza, iar inves­ti­torii au oprit noile proiecte. Autoritatile olandeze au aratat si ca, pe fondul scaderii increderii consumatorilor, cererea pentru locuinte noi si birouri s-a diminuat, inregis­trandu-se si un declin al preturilor.

Milioane de euro aprobate pentru sectorul auto


In sectorul auto, Suedia a primit apro­bare pentru ajutarea a 1.500 de muncitori dis­ponibilizati de la Volvo, pachetul de finantare ridicandu-se la 9,8 milioane de euro. Banii sunt folositi pentru indru­mare, reconversie, pregatire, promovare antreprenoriala, sustinere pentru ince­pe­rea propriilor afaceri si pentru „schim­ba­rea de generatii”, prin care angajatii in varsta ii pregatesc pe cei tineri intr-un anumit domeniu.

Pentru alti 744 de so­meri din Austria, proveniti din sectorul auto din regiunea Steiermark, au fost alo­cate 5,70 milioane de euro din FEAG. Si Germania a primit aprobarea Comisiei pen­tru  ajutarea a 1.793 de someri prove­ni­ti de la grupul Karmann. Sprijinul fi­nan­­ciar de 6,2 milioane de euro va fi folo­sit pentru alocatii pe termen scurt, pre­gatire individuala si in grup, consiliere pentru pornirea unei afaceri pe cont pro­priu si asistenta pentru gasirea unui alt loc de munca. Irlanda a solicitat, la randul ei, sprijin pentru 2.840 de persoane dis­po­ni­bilizate de la Dell Computers si de la fur­nizorii companiei.

Cele 14,8 milioa­ne de la UE obtinute de autoritatile irlan­deze sunt folosite pentru indrumare in gasirea unui loc de munca, sprijin pentru infiin­tarea propriilor afaceri, pregatire profesio­na­la, reconversie, burse pentru cursuri. Din mai 2009, de cand FEAG a devenit ins­trument anticriza, sapte state (Lituania, Germania, Austria, Suedia, Olanda, Irlanda si Belgia) au obtinut in total 47.469.805 euro pentru un numar de 11.572 de disponibilizati. In afara de aceste state membre, care au si alte cereri de spri­jin depuse, Bulgaria, Danemarca, Franta, Italia si Portugalia au solicitat sprijin, cererile fiind in curs de solutionare.

Valoa­rea acestor cereri se ridica la 113,17 mili­oa­ne de euro, jumatate din suma fiind solicitata de Franta pentru sectorul auto. In ceea ce priveste Romania, „la gradul nostru de coagulare, ma indoiesc ca s-a facut ceva pentru accesarea acestui fond. Pentru asta trebuie sa faci un dosar intreg si este nevoie si de actiune coordonata la nivel de ramura”, dupa cum ne-a declarat Cristian Parvan, presedintele Asociatiei Oa­menilor de Afaceri din Romania (AOAR). Roxana-Elena Pintea, de la Repre­zen­tanta Permanenta a Romaniei pe langa UE, a sustinut ca, „in acest moment si pana la 31 decembrie 2011, FEAG se poate accesa de catre autoritatile romane si in cazul disponibilizarilor cauzate de criza economica si financiara.

Deocam­data, din informatiile pe care le detin, Romania nu a depus o cerere de accesare a acestui fond”. De altfel, nici pe site-ul Comisiei nu figureaza nicio cerere. Din mai 2009, finantarea UE a fost marita de la 50% la 65% pana la sfarsitul lui 2011, ca o ma­sura anticriza. In plus, pragul de eligi­bi­litate a scazut de la 1.000 la 500 de an­gajati disponibilizati intr-un sector, intr-o re­giune sau intr-o intreprindere, iar spri­jinul este acordat pe o perioada extinsa de  24 de luni. Ioana Sora


Controverse


Desi Parlamentul European si Consiliul au aprobat ajutoarele pentru sectorul auto, au avut loc dispute aprinse in PE. Unii euro­par­lamentari au sustinut ca prin aceasta masura se incurajeaza companiile sa treaca la reloca­rea productiei si ca oricum aceste companii au beneficiat de multe ajutoare de stat. Raportorii au subliniat ca sectorul auto nu sufera numai din cauza crizei, ci si din cauza lipsei de vointa a conducerilor acestor companii de a se adapta la schimbarile actuale, ca managemen­tul nu reuseste sa faca acest sector mai com­petitiv si ca nu exista o coordonare a masurilor pentru sustinerea sectoarelor afectate din planurile de revigorare de la nivel national.