Valentin Preda, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (MTI), vorbeste despre restructurarile din acest domeniu, impuse de subtierea Bugetului de stat. Peste aspectele tehnice ale domeniului, se suprapun neintelegerile din interiorul coalitiei
de guvernare.  

„Financiarul“: In ce masura vor fi afectate activitatile agentiilor restructurate?
Valentin Preda: Din pacate, ARSVOM si Radionav, doua dintre societatile mentionate in discursul domnului ministru Ber­ceanu pentru a fi desfiintate, sunt, prin ordinul ministrului nr. 293 din mar­tie 2009, societati pentru care eu exercit atributiile ministrului. Adica eu semnez in numele lui si pentru el. Cu toate acestea, am aflat de decizia ministrului Berceanu de a desfiinta aceste societati din presa. Nu am fost consultat sau informat anterior, pentru a putea exprima o opinie. Consider ca, pentru luarea acestei decizii, trebuia solicitat un punct de vedere al meu si al partenerilor de dialog social.

De ce nu ati fost consultat?
Este o intrebare la care nu pot sa va raspund. Nu stiu.

S-a mai intamplat o astfel de criza de comunicare in minister?
Exista o lipsa de dialog, bazata uneori pe o agenda foarte, foarte incarcata a ministrului.

Are legatura si cu apartenenta politica a dvs. la PSD si a domnului ministru la PD-L?

Poate exista o asemenea posi­bi­litate.

Ce se va intampla cu activitatea ARSVOM si cu Radionav?
Nu stiu nimic oficial. Nu m-am gandit la desfiintarea acestor socie­tati. Ba chiar am elaborat un proiect de act normativ si am infiintat o scoa­la de scafandri in cadrul ARSVOM. Mai mult decat atat, in decembrie 2008, legea ce oferea companiei na­tionale Radionav posibilitatea de a oferi servicii de radiocomunicatii na­vale a fost clasata. Am reluat intreg procesul legislativ de la zero, atat in comisii de specialitate, cat si in Par­lamentul Romaniei, tinand cont de fap­tul ca, timp de sase luni, angajatii societatii nu au avut salarii. Am obti­nut adoptarea Legii 222/2009, publi­cata in Monitorul Oficial pe 5 iunie, prin care Companiei Nationale Radio­nav i se da dreptul de a executa ser­vicii pe o perioada de 20 de ani. Acea­sta este legea care ofera com­paniei posibilitatea sa-si desfasoare activitatea.

Ca principiu, nu resping descen­tralizarea. Regia Autonoma Admini­stratia Zonelor Libere Sulina, care s-a aflat in coordonarea cabinetului meu, a trecut, prin hotarare de guvern, in subordinea Consiliului Judetean Tul­cea. Este una dintre putinele socie­ta­ti la nivel national pentru care pro­cesul de descentralizare s-a finalizat.

Deci, ca principiu, consiliile judetene si consiliile locale sunt interesate sa administreze porturile?
Sunt interesate aceste consilii, doar in momentul in care stiu ca veniturile produse de aceste companii sunt sub­stantiale. Sunt multe alte porturi care nu au incasari si, in momentul acela, trebuie ca autoritatile sa investeasca bani in tot ceea ce inseamna infra­structura portuara.

Va asteptati la proteste sau greve in urma acestor decizii?
Chiar astazi (13 august - n.r.), am fost sunat de reprezentantul Sindica­tului Lucratorilor de pe platforma por­tuara, am fost sunat de repre­zen­tantul sindicatelor ARSVOM. Sunt foarte suparati, mi-au spus ca vor tre­ce la masuri extreme, de genul blocarii Portului Constanta cu navele din do­ta­re, pentru a intelege ce se intampla si ce se doreste cu ei, ca oameni, si cu societatile din care provin. S-ar putea sa ajungem la anumite reactii din partea celor vizati.

Care este stadiul procesului de insolventa al MTCTV?
Prin sentinta civila 1255 din 16.05.2008, Sectia Comerciala a Tri­bu­nalului Constanta a decis intrarea in faliment a debitoarei SC Maritime Trading Center Television. Am facut o adresa catre lichidator - Dascalescu&Co., o societate de insol­venta cu raspundere limitata, in data de 4 iunie 2009, si am solicitat preci­zari despre stadiul procedurii de in­sol­venta. De asemenea, am cerut sa se ataseze la raspunsul pe care si in prezent il astept si documentatia edi­ficatoare, in urma careia sa pot avea o analiza asupra problemei. Pana as­tazi, 13 august, nu am primit niciun raspuns.

In ce va consta restructurarea Romatsa?
Romatsa este intr-o continua restructurare. O sa va fac o prezen­tare a modificarilor intervenite, pe ani, in structura de personal a Regiei. In 2007, numarul total de posturi era de 1.930, in 2008 - 1.790, in 2009 - 1.725. La 1 august, adica acum doua saptamani, s-a ajuns la 1.698. Per­spec­tiva este ca, in 2010, numarul total de posturi sa fie de 1.525. Romatsa nu are nicio legatura cu declaratiile do­mnului Berceanu cu privire desfiin­tarea anumitor agentii din cadrul Mini­sterului Transporturilor.

Este posibil ca bugetul Romatsa sa fie controlat direct de Guvern, pentru a se evita derapajele in ceea ce priveste cheltuielile, avand in ve­dere ca veniturile sunt consistente?

Nu stiu, nu cred intr-o astfel de per­spectiva, intrucat Romania, in 1996, a aderat la un organism euro­pean denu­mit Eurocontrol, ce func­tio­neaza in do­meniul aviatiei civile si are ca atributie incasarea contra­valorii tarifelor de ruta. 90% din veni­turile Romatsa provine din dirijarea aeronavelor. O societate cum este Romatsa nu are voie sa faca profit, este o conditie impusa de UE. Romatsa nu poate avea cheltuieli decat cu personalul si cu investitiile. Nu cred ca organismul central euro­pean ar permite ca fondurile sa aiba alta destinatie decat cele precizate strict in cadrul intelegerilor.

Daca exista un excedent  dintr-un exercitiu bugetar, Eurocontrol ar avea vreo problema daca acei bani ar veni la Bugetul de stat?
Nu exista excedent.

Adica totul intra in investitii si in cheltuieli de personal?
Da. Aici vorbim de siguranta, este un domeniu extrem de sensibil.

Fiind un domeniu sensibil, este posibil ca Romatsa sa ceara bani de la buget?
Nu, n-au cerut niciodata bani de la Bugetul de stat.

Adica din ce buget are Romatsa, se acopera la fix investitiile necesare, fara sa apara cheltuieli abuzive?
Exact.

Care este stadiul implementarii sistemului Single European Sky (SES - Cerul Unic European)?

Se urmareste un spatiu aerian in care impartirea sa nu fie dictata prin granitele nationale. Pentru moment, avem un bloc functional aerian (FAB), un proiect dintre Romania si Bul­garia. Romania a semnat memoran­dumul de intelegere si l-a inaintat Bulgariei pentru semnare. Se doreste ca, la nivelul intregii Europe, sa se ajunga la patru FAB-uri, in 2014-2015.

Asta inseamna ca este putin fezabil ca un singur FAB sa fie constituit doar de Romania si Bulgaria.

Putem sa vorbim de Europa de Sud-Est. Ca investitii, Romania are nevoie de o modernizare completa a siste­mu­lui - monitorizare si securi­zare a tra­fi­cului. Nu stiu in ce ma­sura se doreste acest lucru si in ce masura avem sumele de bani necesa­re. Vor fi mai multe etape prin care va trebui sa treaca Romatsa. Adica nu poti sa im­ple­mentezi un sistem peste noap­te. Investitia totala pentru crearea unui sistem puternic, inde­pen­dent, im­pe­netrabil este de aproxi­mativ 150 de milioane de euro.

Este posibil ca Romania sa fie centrul FAB-ului in Europa de Sud-Est?

Daca ne miscam mai repede de­cat ceilalti, cu siguranta. Aici de­pin­de de rapiditatea cu care implementam anumite servicii de IT, softuri extrem de performante.

Care ar fi avantajele?

Am putea fi marginalizati daca Bulgaria sau orice alta tara din zona ar crea un FAB puternic si ar prelua traficul si pe zonele pe care noi avem in momentul de fata controlul. Indi­ferent sub ce forma am privi lucru­rile, sunt doua avantaje: am avea mai multe aeronave, iar incasarile ar cre­ste si, in al doilea rand, n-am fi in situatia de a nu face fata concu­rentei.   

Daca nu implementam anumite sisteme pana acum, exista posibili­tatea ca Romatsa sa piarda valoarea de piata pe care o are in prezent. Totusi, traim intr-o era a tehnologiei. Acum, poti sa dirijezi avioane de oriunde.

In momentul in care se recal­­culeaza traseul de zbor, se scurteaza si traseul efectiv al aeronavei. Daca scurtezi cu cateva secunde un traseu, calculat la traficul total de aeronave, rezulta niste economii substantiale de combustibil.


Cum se taie cheltuielile  la transporturi


Radu Berceanu, ministrul Transpor­tu­rilor si Infrastructurii, a anuntat sap­tamana trecuta amploarea restructurarii din institutiile aflate in subordine. Astfel, vor fi eliminate 627 de posturi, fara a fi luate in calcul societatile din domeniul feroviar. Agentia de Salvare a Vietilor Omenesti pe Mare si Compania Nationala Radiocomunicatii Navale - Radionav, vor fi desfiintate, iar activitatea lor ar putea fi preluata de Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta. Tot atunci, Berceanu a spus ca „vestita“ Maritime Trading Center Television este in procedura de lichidare.


Compromis cu scolile de soferi


Valentin Preda spune ca a reusit sa medieze disputa dintre minister si reprezentantii scolilor de soferi si ai sindicatelor in privinta noilor norme de activitate. Reprezentantii scolilor si ai sindicatelor doreau ca una dintre conditiile de functionare sa fie detinerea a minimum trei masini. Aceasta conditie ar fi  dus la disparitia a aproximativ 1.000 de scoli, in special din localitatile mici. Compromisul a fost ca noile norme sa prevada minimum doua masini. De asemenea, orice posesor al unei diplome de stiinte tehnice sau juridice poate deveni profesor de legislatie rutiera. Initial, sindicatele cereau ca numai licentiatii din domeniul auto sau juridic sa poata indeplini aceasta calitate.

Valentin Preda


Nascut in 1968

Studii:

1994 - 2000 - Universitatea Bioterra - Inginerie Economica

1997 - 2003 - Academia Navala „Mircea cel Batran“ - Inginerie navala si navigatie

Din februarie 2009 - secretar de stat in Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

2002 - 2009 – Inspector la Autoritatea Navala Romana si la Autoritatea Navala Teritoriala Constanta

1993 - 2002 – Ofiter de port la Inspectoratul de Stat al Navigatiei Civile - Capitania Zonala Constanta

1989 - 1993 – Personal navigant - Compania de Navigatie Navrom, Romline Constanta