Privind comparativ Bursa de Valori Bucuresti si Bursa de la Varsovia, ne dam seama ca in­tre cele doua nu exista, de fapt, termeni de comparatie. In timp ce pe piata locala nu s-a realizat in acest an nicio oferta publica initiala in vederea listarii, pe piata vecina au avut loc, numai in iulie, 21 de listari precedate de IPO-uri. Una dintre principalele cauze ale situatiei pe plan local consta tocmai in faptul ca fundamentele economice ale Ro­maniei sunt mult mai timide decat ale Poloniei.

Bursa din Varsovia a devenit una dintre cele mai dezvoltate piete din re­giunea est-europeana, iar evolutia aces­teia poate fi pusa si pe seama strategiei de a atrage un numar mare de emitenti, chiar daca nu toti de dimensiuni im­pre­sionante. Piata din Polonia s-a bucurat, in luna iulie, de 21 de noi emitenti ajunsi pe piata poloneza in urma derularii unor oferte publice initiale, numarul total al companiilor listate pe piata ve­cina ajun­gand in acest fel la aproape 700, din care 18 sunt emitenti straini. Astfel, Bursa de la Varsovia se numara printre bursele eu­ropene individuale cu cei mai multi emitenti, alaturi de piete precum Deutsche Börse. Atragerea unui numar mare de companii a fost principala stra­te­gie de dezvoltare a pietei vecine, care are o capitalizare de aproape 145 de mi­li­ar­de de euro, fiind cea mai mare bursa din re­giu­ne, in conditiile in care de­pa­seste de­tasat piete precum Viena, Praga sau Bu­dapesta. Pe langa faptul ca auto­ritatile poloneze au luat masurile ne­ce­sare pen­tru dezvoltarea pietei de capital, aceasta evo­lutie s-a bazat in primul rand pe fun­damente economice solide, care au per­mis dezvoltarea unor companii pro­fi­­tabile si cu perspective de crestere. Practic, aceasta este principala diferenta intre economia romaneasca si cea polo­neza. Cum putea piata de capital autoh­tona sa cunoasca o dezvoltare sem­ni­­ficativa, in conditiile in care fun­damentele economice sunt cel putin timide?

Puncte slabe ale economiei

Dincolo de faptul ca probabil auto­ri­tatile pietei de capital din Romania nu au luat intotdeauna cele mai bune decizii pentru stimularea pietei, trebuie luat in considerare si faptul ca multe din­tre companiile romanesti sunt neatrac­tive in fata investitorilor. Iar daca acestea ar putea parea atractive, probabil ca sunt detinute de stat, iar privatizarea lor intarzie de ani buni. Pe de alta parte, in contextul finan­ciar international actual se pare ca strai­ni­lor nu li se pare o ale­gere potrivita sa in­vesteasca in companii romanesti, chiar daca acestea sunt solide si profitabile, cum s-a si intamplat, de altfel, in privinta ofer­tei Petrom. Totusi, in cazul ofertei esuate pe care statul a derulat-o la compania pe­troliera au existat si alti factori care au avut influen­te negative, precum faptul ca pachetul de actiuni scos la vanzare a fost destul de mare si solicita un efort finan­ciar enorm, sau faptul ca operatiunea nu a avut parte de publicitatea care i se cuvenea.

Bursa vecinilor, campioana la IPO-uri in Europa


Spre deosebire de piata locala, care nu a avut parte de nicio oferta publica initiala (IPO) in acest an, Bursa de la Varsovia a beneficiat, numai in luna iulie, de 21 de noi emitenti listati in urma unei IPO, dupa ce in trimestrul al doilea a inre­gis­trat cel mai mare numar de IPO-uri de pe continent, de 55. Seria listarilor a con­ti­nuat si in luna august, cand au mai fost aduse la cota bursei cel putin inca patru companii. Varsovia se detaseaza si in pri­vin­ta volumelor de actiuni ce fac obiectul acestor oferte publice, insumand, in tri­mes­trul al doilea, 41% din totalul titlurilor nou emise in acest scop la nivel euro­pean. Atat in ceea ce priveste numarul de IPO-uri, cat si volumul acestora, Varsovia este urmata de Londra, unde s-au realizat 30 de oferte cu un volum cumulat ce a reprezentat 26% din total.

Foarte multe oferte, dar cu valoare mica


In pofida faptului ca Bursa de la Varsovia se claseaza pe primul loc in Europa in ceea ce priveste numarul ofer­telor publice initiale si volumul acestora, aceasta a fost depasita, in trimestrul al doi­lea, de Bursa din Londra si de Deutsche Börse in privinta valorii su­melor atrase prin intermediul acestor operatiuni, care au cumulat 77% si res­pectiv 7% din va­loa­rea cumulata a IPO-urilor la nivel euro­pean. Operatiunile de­rulate pe piata poloneza reprezinta numai 5% din acest total. Reiese de aici faptul ca vecinii sunt specializati in atra­gerea pe bursa a unui numar mare de companii de dimensiuni reduse, dar si ca investitorii polonezi au educatia finan­ciara necesara pentru realizarea plasa­men­telor pe piata de capital, iar com­paniile, fie ele chiar de dimensiuni mai reduse, prefera sa se finanteze prin intermediul pietei bursiere. De altfel, un aspect important care a ajutat la dezvol­ta­rea pietei vecine este faptul ca statul a de­rulat programul de privatizare a com­paniilor de stat prin intermediul Bursei de valori. La polul opus, in Roma­nia, multe dintre marile companii se afla inca in portofoliul statului.