Bursa din Varsovia a devenit una dintre cele mai dezvoltate piete din regiunea est-europeana, iar evolutia acesteia poate fi pusa si pe seama strategiei de a atrage un numar mare de emitenti, chiar daca nu toti de dimensiuni impresionante. Piata din Polonia s-a bucurat, in luna iulie, de 21 de noi emitenti ajunsi pe piata poloneza in urma derularii unor oferte publice initiale, numarul total al companiilor listate pe piata vecina ajungand in acest fel la aproape 700, din care 18 sunt emitenti straini. Astfel, Bursa de la Varsovia se numara printre bursele europene individuale cu cei mai multi emitenti, alaturi de piete precum Deutsche Börse. Atragerea unui numar mare de companii a fost principala strategie de dezvoltare a pietei vecine, care are o capitalizare de aproape 145 de miliarde de euro, fiind cea mai mare bursa din regiune, in conditiile in care depaseste detasat piete precum Viena, Praga sau Budapesta. Pe langa faptul ca autoritatile poloneze au luat masurile necesare pentru dezvoltarea pietei de capital, aceasta evolutie s-a bazat in primul rand pe fundamente economice solide, care au permis dezvoltarea unor companii profitabile si cu perspective de crestere. Practic, aceasta este principala diferenta intre economia romaneasca si cea poloneza. Cum putea piata de capital autohtona sa cunoasca o dezvoltare semnificativa, in conditiile in care fundamentele economice sunt cel putin timide?
Puncte slabe ale economiei
Dincolo de faptul ca probabil autoritatile pietei de capital din Romania nu au luat intotdeauna cele mai bune decizii pentru stimularea pietei, trebuie luat in considerare si faptul ca multe dintre companiile romanesti sunt neatractive in fata investitorilor. Iar daca acestea ar putea parea atractive, probabil ca sunt detinute de stat, iar privatizarea lor intarzie de ani buni. Pe de alta parte, in contextul financiar international actual se pare ca strainilor nu li se pare o alegere potrivita sa investeasca in companii romanesti, chiar daca acestea sunt solide si profitabile, cum s-a si intamplat, de altfel, in privinta ofertei Petrom. Totusi, in cazul ofertei esuate pe care statul a derulat-o la compania petroliera au existat si alti factori care au avut influente negative, precum faptul ca pachetul de actiuni scos la vanzare a fost destul de mare si solicita un efort financiar enorm, sau faptul ca operatiunea nu a avut parte de publicitatea care i se cuvenea.Bursa vecinilor, campioana la IPO-uri in Europa
Spre deosebire de piata locala, care nu a avut parte de nicio oferta publica initiala (IPO) in acest an, Bursa de la Varsovia a beneficiat, numai in luna iulie, de 21 de noi emitenti listati in urma unei IPO, dupa ce in trimestrul al doilea a inregistrat cel mai mare numar de IPO-uri de pe continent, de 55. Seria listarilor a continuat si in luna august, cand au mai fost aduse la cota bursei cel putin inca patru companii. Varsovia se detaseaza si in privinta volumelor de actiuni ce fac obiectul acestor oferte publice, insumand, in trimestrul al doilea, 41% din totalul titlurilor nou emise in acest scop la nivel european. Atat in ceea ce priveste numarul de IPO-uri, cat si volumul acestora, Varsovia este urmata de Londra, unde s-au realizat 30 de oferte cu un volum cumulat ce a reprezentat 26% din total.
Foarte multe oferte, dar cu valoare mica
In pofida faptului ca Bursa de la Varsovia se claseaza pe primul loc in Europa in ceea ce priveste numarul ofertelor publice initiale si volumul acestora, aceasta a fost depasita, in trimestrul al doilea, de Bursa din Londra si de Deutsche Börse in privinta valorii sumelor atrase prin intermediul acestor operatiuni, care au cumulat 77% si respectiv 7% din valoarea cumulata a IPO-urilor la nivel european. Operatiunile derulate pe piata poloneza reprezinta numai 5% din acest total. Reiese de aici faptul ca vecinii sunt specializati in atragerea pe bursa a unui numar mare de companii de dimensiuni reduse, dar si ca investitorii polonezi au educatia financiara necesara pentru realizarea plasamentelor pe piata de capital, iar companiile, fie ele chiar de dimensiuni mai reduse, prefera sa se finanteze prin intermediul pietei bursiere. De altfel, un aspect important care a ajutat la dezvoltarea pietei vecine este faptul ca statul a derulat programul de privatizare a companiilor de stat prin intermediul Bursei de valori. La polul opus, in Romania, multe dintre marile companii se afla inca in portofoliul statului.
