De aproximativ patru ani criza bantuie prin lume. Pare integrata in peisajul economico-financiar de cand cerul si pamantul. Nu mai mira pe nimeni taierile de salarii si pensii, con­cedierile sau falimentele. Am observat insa un lucru -  dezastrele financiare din ultima vreme vin dinspre tarile dezvoltate. Ba chiar sesizez o „exclusivitate” in acest sens. Nimic din Albania, de exemplu. Sau sa fi vazut cum „criza datoriilor suverane” isi are ceva radacini in state precum Serbia ori Argentina. In schimb, ce avem? Statele Unite au inventat „produsele financiare toxice”, iar state din Uniunea Europeana (zona euro) s-au specializat in situatii de incapacitate de plata. Cum ramane cu „barbarii” din restul economiei mondiale? Ei cu ce au gresit? Bine, unii ar spune ca asa le trebuie daca au inghitit pe nemestecate glo­balizarea. Sa fie sanatoase daca au lasat bancile occidentale sa le copleseasca cetatenii cu bogatii pe credit. Doar nu e prost cine cere... Nu ne confruntam cu nimic altceva decat cu o criza a sistemelor. Se tot spune de doi ani ca vechea „ordine mon­diala” a ajuns la punctul terminus, dar este foarte greu sa ga­sesti alternative la ea. In trecut, chestiuni de acest gen se re­zol­vau prin razboaie, mondiale chiar. Acum ce vom face? O intre­bare la care este greu de raspuns. Stiu insa incotro ne in­dreptam noi. Ne ducem glont catre Nimic. Vestea buna ar fi ca in sfarsit ne grabim si noi catre ceva si avem toate sansele sa ajungem acolo rapid. De restul se va ocupa soarta.

Revenind la crizele mondiale, trebuie sa mai spun ca insti­tutiile financiare internationale, precum Fondul Monetar sau Banca Mondiala, actioneaza de parca vor ca recesiunea sa se raspandeasca pana in cel mai sanatos ungher al economiei globale. La urma urmei, de ce sa-i limiteze efectele?
Imi este teama de altceva - la un moment dat mai-marii lumii ar putea sa ia piciorul de pe „frana” in conditiile in care ar ajunge la concluzia ca factura finala ar fi mai mare daca ar continua sa accelereze. In acel moment ce vom face noi, astia, cetatenii de mana a doua, locuitorii din tarile barbare? Nu cumva factura de care pomeneam ne va fi trimisa cu dedicatie?

Concluzia este destul de ciudata: daca sistemul comunist imaginat de Marx ori Lenin a dat chix, daca sistemul capitalist initiat inca de acum 200 de ani, odata cu primele semne ale industrializarii, e pe cale sa-si dea ultima suflare, ce urmeaza? Pentru ca, inevitabil, ceva va trebui sa sfinteasca locul.